Salarii restante și locomotive ruginite: Calea ferată se îndreaptă spre faliment. Ce propune ministrul Bolea

Căile Ferate din Moldova (CFM) se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa, acumulând datorii salariale și având o infrastructură aproape complet depășită. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat un plan de reforme menit să readucă CFM pe profit și să o integreze în rețelele regionale de transport feroviar.

CFM este în subordinea Agenției Proprietății Publice (APP), dar Ministerul Infrastructurii are responsabilitatea de a crea politici și strategii pentru redresarea companiei. Ministrul Bolea a precizat:

„Lucrăm la elaborarea unui program de reforme care să facă Căile Ferate profitabile. Vom pune accent pe activitățile comerciale și integrarea în rețeaua regională a căilor ferate, în special cu Ucraina și România. Tranzitarea mărfurilor prin Republica Moldova, cu destinație spre România, va fi o prioritate.”

CFM are datorii salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar unii angajați au început să primească salarii restante abia pentru luna iulie. Din cele 139 de locomotive, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, circulația pe jumătate din rețea ar putea fi suspendată în următorii ani.

În ultimul deceniu, compania a generat pierderi de aproape un miliard de lei, cauzate de scăderea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate. Costurile estimative pentru salvarea și modernizarea CFM se ridică la câteva sute de milioane de euro.

Ministrul Bolea și echipa sa își propun să transforme CFM într-un actor competitiv pe piața transporturilor, punând accent pe activitățile comerciale, integrarea regională cu Ucraina și România și identificarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii. Ministrul a subliniat că răspunsurile detaliate legate de managementul actual al companiei trebuie adresate Agenției Proprietății Publice, dar a reafirmat angajamentul său pentru revitalizarea CFM: „Ne dorim ca această companie să devină un pilon strategic pentru economia țării și un partener de încredere în rețeaua regională.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#boolea #reforma #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.