Salarii restante și locomotive ruginite: Calea ferată se îndreaptă spre faliment. Ce propune ministrul Bolea

Căile Ferate din Moldova (CFM) se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa, acumulând datorii salariale și având o infrastructură aproape complet depășită. Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a anunțat un plan de reforme menit să readucă CFM pe profit și să o integreze în rețelele regionale de transport feroviar.

CFM este în subordinea Agenției Proprietății Publice (APP), dar Ministerul Infrastructurii are responsabilitatea de a crea politici și strategii pentru redresarea companiei. Ministrul Bolea a precizat:

„Lucrăm la elaborarea unui program de reforme care să facă Căile Ferate profitabile. Vom pune accent pe activitățile comerciale și integrarea în rețeaua regională a căilor ferate, în special cu Ucraina și România. Tranzitarea mărfurilor prin Republica Moldova, cu destinație spre România, va fi o prioritate.”

CFM are datorii salariale de aproximativ 150 de milioane de lei, iar unii angajați au început să primească salarii restante abia pentru luna iulie. Din cele 139 de locomotive, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, circulația pe jumătate din rețea ar putea fi suspendată în următorii ani.

În ultimul deceniu, compania a generat pierderi de aproape un miliard de lei, cauzate de scăderea numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate. Costurile estimative pentru salvarea și modernizarea CFM se ridică la câteva sute de milioane de euro.

Ministrul Bolea și echipa sa își propun să transforme CFM într-un actor competitiv pe piața transporturilor, punând accent pe activitățile comerciale, integrarea regională cu Ucraina și România și identificarea de fonduri pentru modernizarea infrastructurii. Ministrul a subliniat că răspunsurile detaliate legate de managementul actual al companiei trebuie adresate Agenției Proprietății Publice, dar a reafirmat angajamentul său pentru revitalizarea CFM: „Ne dorim ca această companie să devină un pilon strategic pentru economia țării și un partener de încredere în rețeaua regională.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#boolea #reforma #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Rusiei analizează posibilitatea unei noi creșteri a ratei cheie în cadrul ședinței din decembrie, a anunțat miercuri Elvira Nabiullina, guvernatorul băncii centrale, în cadrul forumului „Rusia cheamă!”. Potrivit Nabiullinei, inflația nu a început încă să încetinească, iar până la sfârșitul anului aceasta va depăși nivelul din 2023. Datele Rosstat arată că, la sfârșitul lunii noiembrie, rata anuală a inflației a atins 8,6%, iar inflația lunară a înregistrat un record din aprilie 2022.

„Nu avem timp de așteptat. Nu putem amâna și nu ne putem baza pe ideea că inflația va dispărea de la sine”, a declarat guvernatorul băncii centrale. Un nou factor care alimentează inflația este fluctuația cursului valutar, a adăugat Nabiullina. În noiembrie, rubla a atins maxime istorice: peste 110 ruble pentru un dolar, 120 ruble pentru un euro și mai mult de 15 ruble pentru un yuan. Deși rubla a recuperat parțial pierderile – în prezent dolarul este tranzacționat la 104,5 ruble – procesul de reducere a inflației la ținta de 4% stabilită de bancă va dura tot anul viitor și se va extinde chiar în 2026, estimează Nabiullina.

Din vara anului 2023, Banca Rusiei a crescut rata cheie de opt ori, atingând 21%, cel mai înalt nivel din 2003. Economiștii intervievați de Reuters anticipează o creștere suplimentară, până la 23%, la ședința din decembrie, iar piața interbancară estimează o rată de 25% până în februarie, nivel similar cu cel din primul mandat prezidențial al lui Vladimir Putin, în 2000. Nabiullina a explicat că majorarea ratei a prevenit o spirală inflaționistă, dar a subliniat că această măsură este doar parțial eficientă. „Inflația este ca o temperatură ridicată la un pacient – un semn al unor probleme mai profunde. Dacă nu răspundem acum prin politica monetară, va părea că autoritățile nu doresc sau nu pot să controleze inflația, ceea ce va duce la accelerarea acesteia și la slăbirea rublei”, a declarat guvernatorul, citată de Interfax și Reuters.

Deficitul record de forță de muncă pe piața rusă, precum și sancțiunile care limitează importurile și oferta de produse, sunt printre principalii factori care alimentează inflația, a subliniat Nabiullina. În acest context, Banca Rusiei rămâne pregătită să ia măsuri suplimentare pentru a stabiliza economia.