Dosar clasic de corupție! Omul de afaceri Alexei Damaschin acuză capturarea Procuraturii Generale de grupări criminale

În februarie 2024, Alexei Damaschin, un om de afaceri, a adus în atenția publicului o serie de acuzații grave împotriva Procurorului General al Republicii Moldova, Ion Munteanu. Damaschin a sesizat Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru atragerea la răspundere a acestuia, acuzându-l de implicare directă în clasarea unui dosar penal de mare amploare, anchetat timp de șapte ani, și de încălcarea flagrantă a legislației penale.

Controversa s-a întețit pe 6 noiembrie 2024, după ce patru membri CSP au susținut plângerea, considerând că există suficiente dovezi care ar indica o posibilă încălcare a legii de către Munteanu, iar 6 membri CSP au votat împotriva admiterii plângerii depuse de Damaschin. Împotrivă au votat Sergiu Caraman, Aliona Nesterov, Elena Roșior, Eduard Panea, Mihai Sorbală, Dumitru Obadă.

„De ce cei care au votat împotrivă îl protejează pe Ion Munteanu și pe Ion Lambantu (fondator 50% și director financiar al SRL Invizibil). Este vorba despre organizația criminală coordonată de Lambantu care a capturat Procuratura Generală, o structură de stat care ar trebui să apere legea, dar care, în realitate, protejează interesele grupurilor criminale”, a declarat Alexei Damaschin, subliniind gravitatea acuzațiilor.

Damaschin, acționar în cadrul companiei SRL Invizibil, a explicat că dosarul penal în care a fost prejudiciată compania sa cu suma de 27,7 milioane de lei este legat de un complex de infracțiuni organizate de Ion Lambantu, fost director financiar și fondator al SRL Invizibil, în colaborare cu alte grupări infracționale. Conform lui Damaschin, Munteanu, în calitate de procuror la Procuratura Anticorupție, ar fi avut dovezi clare privind implicarea lui Lambantu în activități criminale, dar nu a întreprins măsuri pentru a opri activitățile infracționale ale grupării.

„Faptele infracționale sunt dovedite chiar de cei care au votat pro la plângerea mea. Dacă nu ar fi existat o infracțiune, acești membri ai CSP nu ar fi susținut cererea mea”, a adăugat Damaschin, subliniind faptul că răspunsurile obținute de la Munteanu confirmă încă odată că dosarul a fost clasat la comandă, fără a fi luate măsurile procesul-legale corespunzătoare.

Acuzațiile nu se limitează doar la cazul SRL Invizibil. Damaschin a menționat și alte dosare, inclusiv pe cel al fostului om de afaceri Boris Untu, în care procurorii Ion Munteanu și Ion Pripa ar fi fost implicați în distrugerea probelor, acțiuni ce ar fi avut drept scop mușamalizarea unor cazuri de evaziune fiscală și spălare de bani de proporții. Potrivit lui Damaschin, aceste fapte dovedesc încă o dată corupția adânc înrădăcinată în structurile de procuratură.

În fața acestor acuzații, Damaschin susține că Procuratura Generală a devenit o structură „capturată”, controlată de grupuri infracționale. „Procuratura din Republica Moldova este capturată de persoane care sunt membri activi ai grupărilor criminale”, a declarat Damaschin, atrăgând atenția asupra pericolelor pe care această situație le poate implica pentru statul de drept din țară.

Alexei Damaschin a depus materialele necesare pentru o nouă investigație la Direcția de Evaziune Fiscală și Spălarea de Bani, unde cazul său este în continuare examinat. Între timp, el rămâne ferm în convingerea că doar o acțiune corectă din partea autorităților ar putea aduce dreptatea în acest dosar.

Aceste cazuri pun sub semnul întrebării integritatea și independența procuraturii din Republica Moldova și ridică întrebări serioase despre modul în care justiția este administrată în țară. Cu toate acestea, adevărul rămâne în continuare ascuns în umbra unor instituții care, potrivit lui Damaschin, ar fi fost capturate de interesele personale ale unor grupuri influente.

Alexei Damaschin spune că infracțiunea constă în faptul SRL INVIZIBIL a fost prejudiciată cu 27,7 milioane de lei. Ordonanța de recunoaștere în calitate de reprezentant al părții vătămate și de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 15 octombrie 2015 pe cauza penală nr.2010978060 este probă directă că Ion Munteanu fiind în funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție și a constatat faptul că Ion Lambantu a organizat o grupare criminală care a săvârșit infracțiuni prevăzute de art.328 alin(3) lit.b),d) și art.307 alin. (2) lit.c) Cod Penal, iar prin activitatea sa criminală fondatorul 50%, directorul financiar al SRL Invizibil a prejudiciat compania cu suma de 27,7 milioane de lei. Ion Lambantu în această infracțiune are rolul de instigator, organizator și beneficiar. Totodată, chiar dacă Munteanu în cadrul cauzei penale constată faptele infracționale săvârșite de Ion Lambantu, procurorul Munteanu nu-i dă statut în cauza penală conform infracțiunilor stabilite. În același timp, Munteanu nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea criminală a grupării criminale Lambantu.

Pe acest dosar, parte vătămată este și Boris Untu, care la rândul său a fost prejudiciat în dosarul EXIMBANK. În cadrul proceselor în care Boris Untu este parte vătămată, a fost constatat faptul distrugerii probelor din cauza penală 217018007, de către procurorii Ion Munteanu și procurorul pe caz Ion Pripa, cu scopul mușamalizării cazului infracțional.

Alexei Damaschin promite că va mai prezenta materiale legate de activitatea criminală a lui Ion Munteanu din 2014 până în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#munteanu #coruptie #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.