Geopolitica lovește piața petrolului: sancțiuni, inflație și posibile excese de ofertă în 2025

Prețurile petrolului s-au stabilizat după o creștere de trei zile și au rămas sub influența speculațiilor privind sancțiuni mai dure asupra exporturilor de petrol din Rusia și Iran. Participanții la piață au inclus deja în prețuri comentariile recente din SUA, care indică posibilitatea unor restricții suplimentare. În centrul atenției acum este raportul lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care urmează să fie publicat.

Cotațiile Brent se situează ușor sub 74 de dolari pe baril, după o creștere de peste 3% în ultimele trei sesiuni, în timp ce West Texas Intermediate se menține peste 70 de dolari pe baril. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că prețurile reduse ale petrolului exercită presiuni suplimentare asupra economiei Rusiei. În același timp, un candidat al fostului președinte Donald Trump pentru funcția de consilier pentru securitate națională a afirmat că viitoarea administrație va impune „presiune maximă” asupra Iranului.

În ultimele două luni, petrolul a fost tranzacționat într-un interval restrâns, sub influența șocurilor geopolitice și a prognozelor privind o scădere a cererii globale în 2025, inclusiv în China. Aceasta, combinată cu o creștere a ofertei, ar putea duce la un excedent semnificativ de petrol anul viitor.

Pe termen scurt, sprijinul pentru prețurile petrolului a venit și din publicarea datelor privind inflația în SUA, care au întărit convingerea pieței că Rezerva Federală va continua ciclul de reducere a ratelor dobânzilor.

„Discuțiile despre sancțiuni mai dure oferă un anumit sprijin prețurilor,” a declarat Warren Patterson, șeful strategiei pentru piețele de mărfuri la ING Groep. „Deși am observat o oarecare forță a prețurilor în ultimele zile, piața rămâne într-un interval destul de restrâns. Această dinamică nu este surprinzătoare, având în vedere așteptările pentru un echilibru confortabil al pieței petrolului până în 2025.”

Datele recente din SUA au arătat o scădere semnificativă a stocurilor din Cushing, Oklahoma, dar și o producție națională care a atins un nou record.

În China, pe 12 decembrie se încheie Conferința Centrală pentru Muncă Economică. Dacă autoritățile chineze vor indica o țintă de creștere economică pentru 2025 similară cu cea din 2024 (5% creștere a PIB-ului), experții Bloomberg Economics consideră că aceasta ar putea semnala o intensificare a măsurilor de stimulare economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#geopolitica #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.