Magnații decid soarta agricultorilor! Legea secetei, blocată de Guvern pentru interese ascunse

Fostul reprezentant al Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, și-a exprimat îngrijorarea într-o postare pe Facebook referitoare la blocajul proiectului de lege crucial pentru agricultorii afectați de seceta din 2024. Inițiativa legislativă, înaintată de deputatul Alex Trubca, este, conform lui Slusari, obstrucționată de influența unor grupuri de interese din cadrul Guvernului.

„Un grup îngust de magnați trag sforile în executiv și apropie catastrofa financiară a sutelor de fermieri micro, mici și mijlocii, mulți dintre care deja sunt executați,” a declarat Slusari.

Situația este agravată de retragerea avizului Guvernului la proiectul de lege, decizie luată fără explicații de către Ministerul Agriculturii. Această retragere împiedică includerea proiectului pe agenda ședinței plenare a Parlamentului, în pofida promisiunii făcute fermierilor de adoptare a legii în două lecturi până pe 5 decembrie.

Slusari a subliniat că lipsa de acțiune a autorităților și implicarea Ministerului Agriculturii în „jocuri murdare” pun în pericol supraviețuirea fermierilor mici și mijlocii, care constituie coloana vertebrală a agriculturii moldovenești.

Marți, în cadrul consultărilor de la Parlament, au fost discutate modificările propuse la Legea Secetei, care aduc schimbări semnificative în sprijinul agricultorilor afectați de dificultăți financiare.

De asemenea, s-a clarificat că datoriile acumulate începând cu 1 septembrie 2022 vor fi eligibile pentru beneficiile legii, eliminând interpretările ambigue din legislația actuală.

Totodată, au fost incluși furnizorii de inputuri agricole printre potențialii beneficiari ai legii, iar creditorilor li se interzice cesionarea creanțelor fără acordul debitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #lege #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.