Rusia își „cumpără” aliații: 30 de miliarde USD acordați țărilor loiale în timp ce bugetele sociale sunt sacrificate

Kremlinul continuă practica de a acorda împrumuturi masive regimurilor aliate, în ciuda unui deficit bugetar federal semnificativ și a reducerii fondurilor destinate sprijinului social și proiectelor majore din domeniul sănătății.

Conform datelor Băncii Mondiale, datoria totală a țărilor străine către Rusia a atins un nivel record de 30,1 miliarde de dolari, cel mai mare din 1999. Anul trecut, Moscova a acordat împrumuturi în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari și a anulat datorii pentru mai multe state.

Egiptul este principalul beneficiar al acestor fonduri, cu o creștere a datoriei de 1,45 miliarde de dolari. De asemenea, Rusia a împrumutat 745 milioane de dolari Bangladeshului, 363 milioane de dolari Indiei și alte sume mai mici unor țări precum Uzbekistan (41,3 milioane de dolari), Afganistan (19,9 milioane de dolari), Nicaragua (16,9 milioane de dolari) și alte state din Africa și Asia.

Totodată, Rusia a anulat datorii istorice în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Somalia, majoritatea fiind acumulate în perioada sovietică. Alte scutiri de datorii au fost acordate Belarusului (487 milioane de dolari, cu amânarea plăților până în perioada 2029-2034), Serbiei (117 milioane de dolari) și Armeniei (40 milioane de dolari).

Valoarea împrumuturilor acordate, calculată la cursul actual, se ridică la aproximativ 257 miliarde de ruble, o sumă comparabilă cu bugetul unei regiuni mari din Rusia, precum Irkutsk (270 miliarde de ruble), sau cu bugetul anual al proiectului național „Sănătate” (290 miliarde de ruble).

Această generozitate vine în contextul unui deficit bugetar de 3,2 trilioane de ruble în 2023, care este estimat să crească la 3,3 trilioane de ruble în acest an. Mai mult, bugetul pentru anul viitor prevede un deficit de 1,2 trilioane de ruble și reduceri semnificative în cheltuielile sociale, inclusiv pensii și ajutoare pentru cetățeni.

Proiectele cheie din domeniul sănătății vor suferi și ele tăieri semnificative: finanțarea luptei împotriva cancerului va fi redusă cu 5,1%, a celor împotriva bolilor cardiovasculare cu aproape jumătate, iar dezvoltarea infrastructurii medicale cu o treime.

Criticii politicii Kremlinului atrag atenția asupra priorităților guvernului, care favorizează împrumuturile externe în detrimentul bunăstării propriilor cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliati #miliarde #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.