Rusia își „cumpără” aliații: 30 de miliarde USD acordați țărilor loiale în timp ce bugetele sociale sunt sacrificate

Kremlinul continuă practica de a acorda împrumuturi masive regimurilor aliate, în ciuda unui deficit bugetar federal semnificativ și a reducerii fondurilor destinate sprijinului social și proiectelor majore din domeniul sănătății.

Conform datelor Băncii Mondiale, datoria totală a țărilor străine către Rusia a atins un nivel record de 30,1 miliarde de dolari, cel mai mare din 1999. Anul trecut, Moscova a acordat împrumuturi în valoare de peste 2,5 miliarde de dolari și a anulat datorii pentru mai multe state.

Egiptul este principalul beneficiar al acestor fonduri, cu o creștere a datoriei de 1,45 miliarde de dolari. De asemenea, Rusia a împrumutat 745 milioane de dolari Bangladeshului, 363 milioane de dolari Indiei și alte sume mai mici unor țări precum Uzbekistan (41,3 milioane de dolari), Afganistan (19,9 milioane de dolari), Nicaragua (16,9 milioane de dolari) și alte state din Africa și Asia.

Totodată, Rusia a anulat datorii istorice în valoare de 700 de milioane de dolari pentru Somalia, majoritatea fiind acumulate în perioada sovietică. Alte scutiri de datorii au fost acordate Belarusului (487 milioane de dolari, cu amânarea plăților până în perioada 2029-2034), Serbiei (117 milioane de dolari) și Armeniei (40 milioane de dolari).

Valoarea împrumuturilor acordate, calculată la cursul actual, se ridică la aproximativ 257 miliarde de ruble, o sumă comparabilă cu bugetul unei regiuni mari din Rusia, precum Irkutsk (270 miliarde de ruble), sau cu bugetul anual al proiectului național „Sănătate” (290 miliarde de ruble).

Această generozitate vine în contextul unui deficit bugetar de 3,2 trilioane de ruble în 2023, care este estimat să crească la 3,3 trilioane de ruble în acest an. Mai mult, bugetul pentru anul viitor prevede un deficit de 1,2 trilioane de ruble și reduceri semnificative în cheltuielile sociale, inclusiv pensii și ajutoare pentru cetățeni.

Proiectele cheie din domeniul sănătății vor suferi și ele tăieri semnificative: finanțarea luptei împotriva cancerului va fi redusă cu 5,1%, a celor împotriva bolilor cardiovasculare cu aproape jumătate, iar dezvoltarea infrastructurii medicale cu o treime.

Criticii politicii Kremlinului atrag atenția asupra priorităților guvernului, care favorizează împrumuturile externe în detrimentul bunăstării propriilor cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliati #miliarde #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.