Visul Georgian devine coșmar: SUA impun sancțiuni severe pentru abuzuri

13 Dec. 2024, 11:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Dec. 2024, 11:25 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite au introdus restricții de viză pentru 20 de cetățeni georgieni, considerați responsabili pentru „subminarea democrației” în această țară, a anunțat Departamentul de Stat al SUA. Printre cei vizați de sancțiuni se numără membri ai guvernului, parlamentari, angajați ai forțelor de ordine și ai serviciilor de securitate, precum și persoane private. Cu toate acestea, numele persoanelor incluse pe lista neagră nu au fost dezvăluite public.

„Statele Unite condamnă cu fermitate violența continuă, brutală și nejustificată exercitată de partidul de guvernământ Visul Georgian împotriva cetățenilor Georgiei, inclusiv a protestatarilor, reprezentanților mass-media, activiștilor pentru drepturile omului și liderilor opoziției”, se arată în declarația oficială. Documentul subliniază, de asemenea, că Visul Georgian a renunțat la parcursul euroatlantic al țării, dorit de majoritatea covârșitoare a poporului georgian și prevăzut în Constituția Georgiei.

Anterior, SUA au impus restricții de viză pentru peste 100 de persoane asociate cu Visul Georgian și familiile acestora. Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a anunțat recent noi sancțiuni împotriva Georgiei, pe fondul reprimării protestelor de masă. El a cerut partidului de guvernământ să înceteze represiunile, arestările și violențele împotriva cetățenilor și să elibereze persoanele reținute în timpul demonstrațiilor.

Protestele din Georgia au început la sfârșitul lunii octombrie, după alegerile parlamentare câștigate de Visul Georgian. Situația a escaladat în 28 noiembrie, când premierul Irakli Kobakhidze a anunțat că autoritățile vor amâna negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028 și că Tbilisi refuză asistența financiară europeană.

Protestele au fost marcate de confruntări violente între demonstranți și poliție, care a recurs la măsuri dure. Pe 4 decembrie, forțele de ordine au efectuat percheziții în sediile partidelor de opoziție, inclusiv Mișcarea Națională, Ghirchi – Mai multă libertate, Droa și Ahali.

Înaintea SUA, Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina au impus sancțiuni împotriva autorităților georgiene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat SUA, Uniunea Europeană și alți parteneri să acționeze ferm și să adopte măsuri restrictive similare. „Nu trebuie să pierdem nicio țară din această regiune – nici Georgia, nici Moldova, nici Ucraina. Trebuie să ne apărăm împreună împotriva Moscovei”, a declarat Zelenski.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.