Decizia de condamnare a fugarului Șor în dosarul jafului bancar, definitivă. CSJ a respins recursurile avocaților

Magistrații Curții Supreme de justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău de condamnare la 15 ani de închisoare în dosarul jafului bancar a lui Ilan Șor, care se află în prezent în Federați Rusă.

Ilan Șor a fost Condamnat de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare pe 13 aprilie anul 2023. În decizia instanței, se face referire la concluziile Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, că, în perioada 5 noiembrie 2014 – 24 noiembrie 2014, Banca de Economii S.A., BC BANCA SOCIALĂ S.A. şi BC UNIBANK S.A. au acordat credite neperformante în sumă totală de circa patru miliarde de lei către mai multe societăţi gestionate de către un grup de persoane. Ulterior, societățile debitoare au transferat mijloacele creditare către diferite companii off-shore, cu conturile deschise la AS PRIVATBANK, Letonia, gestionate la fel de acelaşi grup de persoane, având ca destinație contracte fictive de vânzare-cumpărare a mărfurilor.

lan Șor a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după căderea regimului Plahotniuc. Conform Procuraturii Anticorupție, Ilan Șor urmează să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sor #BEM #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.