Banca Centrală a Rusiei surprinde piața: rata de bază rămâne la 21%

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a oferit pieței un „cadou de Anul Nou”, anunțând menținerea ratei de bază la 21%. Decizia a luat prin surprindere analiștii, care se așteptau la o creștere până la 23% sau chiar 25%, conform prognozelor recente.

La ultima majorare a ratei, în octombrie, Banca Centrală semnalase o posibilă creștere suplimentară la această ședință, ceea ce de obicei indica o decizie iminentă de majorare.

În declarația oficială, instituția a justificat decizia prin efectele pozitive deja resimțite ale politicii monetare stricte adoptate anul acesta. Majorarea succesivă a ratei de la 16% la 21% a dus la încetinirea creditării, un semn că măsurile încep să dea rezultate.

Totuși, mulți experți consideră că presiunea enormă exercitată de oficiali și oligarhi a influențat această decizie. Printre cei care au criticat public rata considerată „excesiv de mare” s-au numărat Serghei Chemezov, șeful Rostec, și Aleksei Mordashov, proprietarul Severstal. De asemenea, premierul Mihail Mișustin și alte persoane cu acces direct la președintele Vladimir Putin ar fi făcut apeluri pentru reducerea ratelor, conform unei investigații Bloomberg.

Într-o declarație făcută recent, Vladimir Putin a afirmat că nu este informat în prealabil despre deciziile Băncii Centrale, menționând că acestea sunt luate independent. „Sunt sigur că decizia va fi bine cântărită și va răspunde cerințelor zilei de astăzi”, a spus Putin.

„Este o situație surprinzătoare… nimeni nu se aștepta la acest lucru. Noi prognozam o creștere până la 24%. Probabil, presiunile exercitate asupra Băncii Centrale au funcționat, iar instituția a decis să facă o pauză”, a comentat Evgheni Kogan, un important bancher de investiții.

Decizia marchează un moment neașteptat pentru piață, iar efectele acesteia asupra economiei ruse rămân de urmărit în perioada următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rata #banca centrala #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.