Joe Biden şi Boris Johnson caută să obţină un nou acord între SUA şi Marea Britanie. Ce presupune întâlnirea de azi

Statele Unite şi Marea Britanie au promis că vor semna o nouă „Cartă a Atlanticului” pentru a cimenta comerţul, călătoriile şi legăturile tehnologice dintre cele două naţiuni. Astăzi, Joe Biden și Borish Boris Johnson vor avea o întâlnire unde vor discuta detalii.

Premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele american Joe Biden se vor întâlni înaintea summit-ului G7, eveniment care are loc vineri în Cornwall, sud-estul Angliei.

Cei doi vor vorbi despre crearea unui nou plan modelat după documentul semnat în august 1941 de prim-ministrul Winston Churchill şi preşedintele Franklin D. Roosevelt, prin care au setat obiectivele pentru perioada postbelică, scrie Ziarul Financiar.

Prima Cartă a Atlanticului a inclus acorduri de promovare a democraţiei şi a liberului schimb. Ieri, guvernul de la Londra a declarat că planul din 1941 a fost „unul dintre cele mai mari triumfuri ale relaţiilor dintre Regatul Unit şi SUA”, care „a făcut mai mult decât orice alt acord în ceea ce priveşte conturarea ordinii mondiale, conducând direct la crearea ONU şi NATO”.

Carta Atlanticului din 2021 va recunoaşte că, deşi lumea este un loc total diferit faţă de 1941, „valorile pe care le împărtăşesc Marea Britanie şi Statele Unite rămân aceleaşi”, spune guvernul britanic.

„La fel cum ţările noastre au lucrat împreună pentru a reconstrui lumea după cel de-al Doilea Război Mondial, aşa ne vom uni şi acum forţele împotriva imenselor provocări care ameninţă astăzi planeta – de la apărare globală şi securitate la proiectele post-coronavirus şi oprirea schimbărilor climatice”, reiese din declaraţia guvernului Regatului Unit.

Noul acord va aborda reluarea călătoriilor între cele două state, stimularea comerţului şi facilitarea proceselor de cooperare între dintre firmele britanice şi americane prezente în sectorul tech.

#intalnire #acord #Boris Johnson #Joe Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.