Ministrul Agriculturii cere aproape 50 de milioane de lei de lei din rezervă pentru pagubele aduse de vreme

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Ion Perju, a susținut un briefing de presă în regim de urgență prin care a anunțat Guvernul despre necesitatea alocării din fondul de rezervă a sumei de 47 de milioane de lei pentru compensarea prejudiciilor producătorilor agricoli și așa afectați în urma secetei de anul trecut, acum de instabilitatea atmosferică. În același briefing, a numit și alte sume necesare pentru procurarea rachetelor antigrindină, scrie Realitatea.md.

„Decizia de a desfășura un briefing de presă este legată de efectele nefaste ale calamităților care continuă. Vedeți ce se întâmplă afară… Am început un an agricol destul de bun comparativ cu ceea ce am avut în 2020, dar schimbările climatice ne afectează din ce în ce mai mult, în conformitate cu rapoartele comisiilor teritoriale pentru situații excepționale în comun cu MADRM și IGSU, începând cu luna mai-iunie”, a declarat ministrul Ion Perju.

Potrivit rapoartelor la care a făcut referire au fost afectate în special 29 de localități din 14 raioane (Edineț, Criuleni, Drochia, Florești, Ialoveni, Orhei, Rezina, Rîșcani, Soroca, Sîngerei, Telenești, Șoldănești și Ungheni). Pagubele materiale timp de o lună jumătate s-au ridicat la 35 milioane de lei, dintre care 30 de milioane de lei vizează doar culturile agricole.

#milioane de lei #ministrul agriculturii #necesitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie