Conflict energetic în Europa de Est: Polonia intervine pentru Ucraina

30 Dec. 2024, 18:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Dec. 2024, 18:21 // Actual //  Ursu Victor

Polonia este dispusă să furnizeze energie electrică Ucrainei dacă premierul Slovaciei, Robert Fico, își va pune în aplicare amenințarea de a opri livrările către țara afectată de război. Potrivit unui oficial guvernamental polonez citat de Bloomberg, Varșovia intenționează să crească producția internă de energie electrică pentru a compensa orice dezechilibru care ar putea apărea în sistemul ucrainean în urma unei astfel de decizii.

Robert Fico a declarat recent că Slovacia va opri livrările de energie electrică către Ucraina începând cu 1 ianuarie, dacă Kievul va înceta tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său. Declarația a fost făcută într-un moment în care orașele ucrainene se confruntă zilnic cu pene de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii critice. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a acuzat pe Fico de complicitate cu Vladimir Putin și de încercarea de a deschide un „al doilea front energetic” împotriva Ucrainei, în interesul Rusiei. De asemenea, Zelenski a solicitat sprijin din partea autorităților europene. Ministerul slovac de externe a respins acuzațiile, numindu-le „absurde”, și a negat orice alianță cu Kremlinul.

În același timp, Ucraina a reamintit că achiziționează energie electrică din Slovacia, în valoare de aproximativ 200 de milioane de dolari anual, și nu o primește gratuit.

Pe 22 decembrie, Robert Fico s-a deplasat la Moscova pentru a discuta cu Vladimir Putin despre consecințele încetării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina. Contractul dintre Naftogaz și Gazprom expiră la 1 ianuarie. Deși Zelenski a declarat că nu va permite continuarea tranzitului care susține mașina de război a Kremlinului, el a subliniat că Ucraina este pregătită să transporte gaz din alte surse dacă va exista o cerere din partea Comisiei Europene. Oficialii europeni au menționat că statele UE au surse alternative de aprovizionare și că nivelul stocurilor de gaz este suficient.

În paralel, Kievul și Varșovia lucrează la crearea unui hub de gaze pentru Europa de Est. Ministerul Energiei din Ucraina a indicat că depozitele subterane de gaze ale Ucrainei și terminalele poloneze de GNL ar putea forma baza unei noi infrastructuri de livrare, care să înlocuiască rutele rusești.

În plus, Slovacia continuă să primească petrol rusesc prin conducta „Drujba”, care traversează teritoriul ucrainean. Potrivit unei surse Bloomberg, Ucraina ar putea opri aceste livrări ca răspuns la o eventuală decizie a Slovaciei de a sista exporturile de energie electrică.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.