În plin deficit energetic, România resuscitează infama taxă pe stâlp

Guvernul a surprins sectorul economic cu o măsură fiscală anunțată pe final de an – reintroducerea taxei pe stâlp, o impozitare de 1,5% aplicată construcțiilor speciale, inclusiv stâlpi, antene și alte infrastructuri similare. Decizia a fost inclusă în Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe 2025, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie, scrie businessmagazin.ro.

Specialiștii din domeniul energetic atrag atenția asupra impactului negativ al acestei măsuri. „Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frână la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduci o astfel de taxă în plin deficit de energie”, a declarat un expert din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE) a exprimat o poziție fermă împotriva taxei, susținând că măsura a fost propusă fără o consultare prealabilă și subliniază că aceasta descurajează investițiile, afectează locurile de muncă și pune presiune pe prețurile finale. „Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației”, a adăugat FPE.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că această taxă va avea consecințe directe asupra consumatorilor. „Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul gazelor naturale, am evaluat o creștere a prețului la gaze cu aproximativ 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent”, a explicat organizația.

În plus, măsura riscă să frâneze investițiile în infrastructura critică, afectând tranziția energetică și securitatea aprovizionării.

Taxa pe stâlp a fost introdusă inițial de Guvernul Ponta, dar ulterior eliminată în timpul Guvernului Dragnea, după critici similare privind impactul economic. Acum, reintroducerea acesteia într-un context economic marcat de instabilitate ridică întrebări legate de sustenabilitatea măsurii.

Industria cere dialog și reanalizarea propunerii, avertizând că efectele ar putea fi dezastruoase pe termen mediu și lung. Decizia finală privind forma de aplicare a taxei urmează să fie luată astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.