În plin deficit energetic, România resuscitează infama taxă pe stâlp

Guvernul a surprins sectorul economic cu o măsură fiscală anunțată pe final de an – reintroducerea taxei pe stâlp, o impozitare de 1,5% aplicată construcțiilor speciale, inclusiv stâlpi, antene și alte infrastructuri similare. Decizia a fost inclusă în Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe 2025, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie, scrie businessmagazin.ro.

Specialiștii din domeniul energetic atrag atenția asupra impactului negativ al acestei măsuri. „Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frână la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduci o astfel de taxă în plin deficit de energie”, a declarat un expert din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE) a exprimat o poziție fermă împotriva taxei, susținând că măsura a fost propusă fără o consultare prealabilă și subliniază că aceasta descurajează investițiile, afectează locurile de muncă și pune presiune pe prețurile finale. „Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației”, a adăugat FPE.

Asociația Energia Inteligentă avertizează că această taxă va avea consecințe directe asupra consumatorilor. „Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul gazelor naturale, am evaluat o creștere a prețului la gaze cu aproximativ 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent”, a explicat organizația.

În plus, măsura riscă să frâneze investițiile în infrastructura critică, afectând tranziția energetică și securitatea aprovizionării.

Taxa pe stâlp a fost introdusă inițial de Guvernul Ponta, dar ulterior eliminată în timpul Guvernului Dragnea, după critici similare privind impactul economic. Acum, reintroducerea acesteia într-un context economic marcat de instabilitate ridică întrebări legate de sustenabilitatea măsurii.

Industria cere dialog și reanalizarea propunerii, avertizând că efectele ar putea fi dezastruoase pe termen mediu și lung. Decizia finală privind forma de aplicare a taxei urmează să fie luată astăzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii care traversează frecvent frontiera spre România ar putea plăti, începând cel târziu cu 1 ianuarie 2026, aproape dublu pentru rovinietă. În programul de guvernare prezentat zilele trecute, Executivul condus de premierul Ilie Bolojan prevede „ajustarea” taxei de drum, iar surse politice participante la discuțiile tehnice afirmă că pe masa Guvernului există deja mai multe scenarii de majorare.

În prezent, un conducător auto plătește pentru rovinieta valabilă un an 141,87 lei, echivalentul a 28 de euro. Prima variantă discutată în comisiile de specialitate propunea o creștere la 50 de euro, însă o versiune mai nouă prevede un tarif de 56 de euro, adică exact dublul prețului actual. Impactul bugetar estimat de specialiști pentru 2026 ar fi de aproape 400 de milioane de lei, bani care, potrivit Ministerului Transporturilor, ar urma să fie direcționați spre întreținerea și modernizarea drumurilor naționale, scrie hotnews.ro.

Un calendar accelerat, cu debut la 1 august 2025, a fost analizat la Cotroceni, dar implementarea a fost amânată din cauza infrastructurii informatice insuficient pregătite pentru gestionarea noilor tarife și a sistemului de taxare pentru transportatori. În consecință, cabinetul Bolojan și-a luat angajamentul ca majorarea să intre în vigoare „cel mai târziu la 1 ianuarie 2026”, moment la care nivelul taxei ar urma să fie aliniat la tarifele din Bulgaria și Ungaria, unde rovinieta anuală costă 50, respectiv 130 de euro.

În România, actuala grilă prevede pentru autoturisme tarife de 2,5 euro pentru o zi, 3,3 euro pentru zece zile, 5,3 euro pentru treizeci de zile și 8,4 euro pentru șaizeci de zile, în timp ce vinieta anuală rămâne la 28 de euro. Prin comparație, de la 1 mai 2025, Bulgaria taxează șoferii cu 8 euro pentru o săptămână, 15 euro pentru o lună, 28 de euro pentru trei luni și 50 de euro pentru un an.

Guvernul de la București justifică măsura prin necesitatea de a aduce România la media balcanică a taxelor de drum și de a crește fondurile destinate întreținerii infrastructurii rutiere, aflată sub presiunea costurilor tot mai mari. Potrivit surselor din grupul tehnic, transportatorii de marfă vor suporta, la rândul lor, un tarif majorat, dar schemele exacte urmează să fie anunțate după finalizarea testelor IT.

Pentru cetățenii Republicii Moldova, care folosesc România ca principal coridor auto spre spațiul UE, dublarea rovinietei ar însemna cheltuieli suplimentare notabile, mai ales pentru navetiștii transfrontalieri și pentru agențiile de turism care operează curse regulate. Asociațiile transportatorilor de pasageri de pe ambele maluri ale Prutului cer deja consultări publice și un calendar de tranziție clar, astfel încât operatorii să poată include noile costuri în planurile tarifare fără șocuri majore pentru clienți.