Instituții slabe și salarii de mizerie! Lupușor dezvăluie ce ține Moldova departe de piața UE

Republica Moldova riscă să întâmpine dificultăți serioase în procesul de integrare economică europeană din cauza instituțiilor slabe, a deficitului de personal și a salariilor necompetitive din structurile responsabile de supravegherea pieței. În același timp, numeroase întreprinderi mici și mijlocii nu reușesc să ajungă cu produsele pe piața Uniunii Europene, fiind nevoite să suporte costuri suplimentare pentru certificarea mărfurilor în străinătate. Avertismentul vine din partea directorului executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor.

Expertul susține că unele dintre instituțiile-cheie pentru funcționarea economiei naționale sunt insuficient dezvoltate și nu dispun de resursele umane și financiare necesare pentru a-și îndeplini eficient atribuțiile. Printre acestea se numără Consiliul Concurenței, Inspecția de Stat a Muncii, precum și instituțiile responsabile de protecția consumatorilor și supravegherea pieței.

„Sunt instituții foarte slabe, cu foarte multe locuri vacante, cu nivel scăzut, necompetitiv de salarizare și instituții care joacă un rol încă insuficient de activ în economia națională”, a declarat Adrian Lupușor.

Potrivit acestuia, consolidarea instituțională este esențială pentru ca Republica Moldova să poată aplica efectiv legislația și standardele europene. Simpla preluare a normelor comunitare nu este suficientă dacă autoritățile responsabile de implementarea lor nu au personal calificat, echipamente și capacități administrative adecvate.

Una dintre cele mai mari probleme este legată de accesul companiilor moldovenești pe piața europeană. Deși o parte importantă a exporturilor Republicii Moldova este orientată către Uniunea Europeană, Lupușor atrage atenția că acestea sunt concentrate în jurul unui număr relativ restrâns de întreprinderi mari, care au reușit să îndeplinească cerințele europene.

În schimb, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu bariere considerabile, inclusiv din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate pentru testarea, verificarea și certificarea produselor.

„Marea majoritate a companiilor, antreprenorilor mici și mijlocii în special, nu pot penetra pe piața Uniunii Europene, pentru că sunt probleme atât la nivelul acelor companii, dar și la nivelul infrastructurii calității”, a explicat directorul Expert-Grup.

O dificultate suplimentară este necesitatea obținerii anumitor certificări în afara Republicii Moldova. Potrivit expertului, lipsa laboratoarelor și a capacităților locale de evaluare a conformității îi obligă pe exportatori să apeleze la servicii din alte state, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare și proceduri mai complicate.

„Pentru a exporta trebuie să te certifici în alte state. Asta este o barieră și un cost mult mai mare decât pentru orice alt exportator din Polonia, România sau orice altă țară din Uniunea Europeană”, a afirmat Lupușor.

În opinia sa, această situație creează un dezavantaj competitiv pentru producătorii moldoveni, care trebuie să suporte costuri mai mari pentru a îndeplini cerințele de acces pe piața comunitară. Problema este cu atât mai importantă pentru întreprinderile mici, ale căror resurse financiare sunt limitate.

Directorul Expert-Grup consideră că autoritățile trebuie să investească în dezvoltarea infrastructurii calității, inclusiv în laboratoare moderne, dotate cu echipamente corespunzătoare, care să permită verificarea și certificarea produselor în Republica Moldova, acolo unde cerințele europene permit acest lucru.

Totodată, acesta susține că viitoarele guverne trebuie să acorde o atenție sporită consolidării instituțiilor de reglementare și supraveghere, inclusiv prin asigurarea unor salarii competitive, ocuparea funcțiilor vacante și atragerea specialiștilor calificați.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O sută de mii de euro pot însemna un loc de parcare în Zurich, o garsonieră în unele capitale europene sau un apartament de aproape 60 de metri pătrați în Chișinău. Diferențele dintre piețele imobiliare sunt evidențiate de o analiză realizată în octombrie de Global Property Guide, care compară prețurile locuințelor din 138 de orașe europene. Deși Republica Moldova nu apare în lista selectivă prezentată de companie, datele sale pentru Chișinău permit includerea Capitalei într-o comparație orientativă.

Potrivit Global Property Guide, cu 100.000 de euro, un cumpărător poate achiziționa doar 5 metri pătrați de locuință în Zurich și 6 metri pătrați în Geneva, două dintre cele mai scumpe piețe imobiliare din Europa. În Luxemburg și Paris, aceeași sumă ajunge pentru aproximativ 10 metri pătrați, în timp ce în München, Amsterdam și Dublin poate acoperi 12 metri pătrați. La Viena și Londra, bugetul permite cumpărarea a aproximativ 13 metri pătrați.

Situația este diferită în Europa Centrală și de Est. La Varșovia, 100.000 de euro sunt suficienți pentru 24 de metri pătrați, la Budapesta pentru 28, iar la Tallinn pentru 32. În Atena, aceeași sumă permite cumpărarea a 40 de metri pătrați, în timp ce în București suprafața ajunge la 43 de metri pătrați. În orașul italian Catania, bugetul poate acoperi chiar 75 de metri pătrați.

Dar unde se situează Chișinăul? Datele publicate separat de Global Property Guide arată că prețul mediu al apartamentelor din Capitala Republicii Moldova constituia 1.749 de euro pe metru pătrat în trimestrul II al anului 2026. Prin urmare, cu un buget de 100.000 de euro ar putea fi achiziționată, teoretic, o locuință de aproximativ 57 de metri pătrați, fără includerea cheltuielilor aferente tranzacției.

Astfel, suma de 100.000 de euro ar permite cumpărarea unei suprafețe de peste 11 ori mai mari la Chișinău decât la Zurich. Comparativ cu Bucureștiul, diferența este de aproximativ 14 metri pătrați în favoarea Capitalei Republicii Moldova. Totuși, comparația este orientativă, întrucât statisticile pot acoperi categorii diferite de locuințe și perioade de raportare distincte.

Datele Global Property Guide arată că piața imobiliară din Chișinău a înregistrat scumpiri considerabile în ultimii ani. În trimestrul IV al anului 2023, prețul mediu era de 1.070 de euro pe metru pătrat, comparativ cu 1.749 de euro în trimestrul II din 2026. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 63,5%. Cu alte cuvinte, dacă la sfârșitul anului 2023 un buget de 100.000 de euro putea acoperi teoretic peste 93 de metri pătrați, în 2026 suprafața s-a redus la circa 57 de metri pătrați.

Creșterile puternice de preț nu sunt specifice doar Republicii Moldova. Potrivit analizei Global Property Guide, în ultimii trei ani, locuințele s-au scumpit cu 39% în București, 29% în Budapesta și 18% în Atena, în timp ce Varșovia a înregistrat o majorare de 22% în doi ani. Aceste evoluții arată că piețele considerate anterior relativ accesibile devin tot mai costisitoare pentru cumpărători.

În schimb, unele dintre cele mai scumpe piețe europene au cunoscut o perioadă de stagnare sau corecție. Parisul, Londra, Viena și Luxemburgul înregistrează prețuri inferioare celor de acum trei ani, potrivit companiei.

Global Property Guide atrage atenția și asupra diferențelor semnificative din interiorul aceleiași țări. În Italia, 100.000 de euro permit cumpărarea a 18 metri pătrați la Milano, 26 la Roma și 75 la Catania. În Germania, suprafața variază de la 12 metri pătrați în München la 19 în Berlin și 34 în Bremen. În Spania, diferența este de la 17 metri pătrați în Madrid la 41 în Valencia.

În cazul Zurichului, comparația cu un loc de parcare nu este doar o figură de stil. Potrivit Global Property Guide, un singur loc de parcare subteran în Zurich sau Geneva poate costa între 80.000 și 150.000 de franci elvețieni, sumă comparabilă cu prețul unui apartament în numeroase orașe din Europa de Est.