Slovacia sfidează amenințările lui Fico: Continuă livrările de energie electrică către Ucraina

04 Ian. 2025, 11:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2025, 11:22 // Actual //  Ursu Victor

Operatorul slovac de sisteme electrice, compania de stat SEPS, a anunțat că va continua livrările de energie electrică către Ucraina în cadrul ajutorului de urgență, conform contractului în vigoare cu compania ucraineană de stat „Ukrenergo”. Informația a fost publicată de iRozhlas, citând declarația SEPS.

Conform comunicatului, livrările vor fi realizate prin toate liniile de înaltă tensiune în regim normal, în ciuda amenințărilor recente ale prim-ministrului slovac Robert Fico.

La sfârșitul lunii decembrie, Fico a declarat că Slovacia ar putea opri exporturile de energie electrică către Ucraina dacă, de la 1 ianuarie 2025, Kievul oprește tranzitul gazelor rusești. Premierul slovac a afirmat că încetarea tranzitului ar putea genera costuri suplimentare pentru Europa, estimate la 120 de miliarde de euro în perioada 2025–2026, iar Slovacia ar pierde aproximativ 500 de milioane de euro anual.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a numit amenințările lui Fico o încercare de a deschide un „al doilea front energetic” împotriva Ucrainei. „Se pare că [Vladimir] Putin i-a cerut lui Fico să acționeze împotriva intereselor Slovaciei, amenințând să oprească livrările de urgență de energie electrică către Ucraina în plină iarnă, când sistemul nostru energetic este supus atacurilor rusești”, a declarat Zelenski.

Pe 3 ianuarie, Fico a mai afirmat că Slovacia ar putea reduce ajutorul pentru refugiații ucraineni aflați pe teritoriul său, ca răspuns la oprirea tranzitului de gaze rusești.

În aceeași seară, la Bratislava, a avut loc un miting împotriva politicii pro-ruse a lui Robert Fico și în sprijinul Ucrainei. Potrivit publicației locale Aktuality, aproximativ 4.000 de persoane s-au adunat în fața clădirii guvernului. Evenimentul a fost organizat de asociația civică „Pace pentru Ucraina”. Manifestanții au purtat steaguri ale Slovaciei și Uniunii Europene, iar imnul UE, „Oda bucuriei” din Simfonia a IX-a a lui Beethoven, a răsunat în timpul protestului. Printre sloganurile afișate s-au numărat: „Slovacia este Europa!”, „Fico, mută-te la Moscova!” și „Nu suntem puntea Rusiei!”.

În cadrul mitingului, politiciana de opoziție Lucia Štasselová a reamintit de invadarea Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968. „Nu voi permite ca această țară să cadă sub influența politică a Rusiei”, a declarat ea.

Livrările de gaze rusești către Uniunea Europeană prin Ucraina s-au oprit pe 1 ianuarie, după expirarea contractului de cinci ani dintre Gazprom și Naftogaz și refuzul Kievului de a-l prelungi. Sistemul de transport al gazelor din Ucraina era ultima rută de tranzit către Europa Centrală, după explozia gazoductelor Nord Stream și suspendarea fluxurilor prin conducta Iamal-Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII