Pachet amplu de sancțiuni! SUA pregătește o lovitură decisivă flotei din umbră a Rusiei

Administrația președintelui american Joe Biden intenționează să adopte noi măsuri restrictive împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din exporturile de petrol. Potrivit agenției Reuters, care citează surse familiare cu situația, sancțiunile vor viza suplimentar tancurile petroliere care transportă țiței rusesc vândut la un preț mai mare decât plafonul de 60 de dolari pe baril stabilit de Occident.

„Acesta va fi un pachet amplu”, a declarat una dintre sursele agenției. O altă sursă a precizat că măsurile vor include și sancțiuni împotriva persoanelor implicate în vânzarea petrolului rusesc peste acest plafon. Administrația Biden dorește să implementeze pachetul înainte de predarea mandatului către Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie, având în vedere incertitudinea legată de politica viitorului președinte privind sancțiunile împotriva Rusiei.

Plafonul de preț pentru petrolul rusesc a fost introdus la sfârșitul anului 2022 de către țările G7, Uniunea Europeană și Australia, interzicând companiilor occidentale să transporte, asigure sau finanțeze livrările de petrol rusesc vândut peste limita de 60 de dolari pe baril.

Pentru a eluda aceste restricții, Rusia folosește o flotă „de umbră”, formată din tancuri petroliere înregistrate sub pavilion străin. Deși sancțiunile americane au vizat deja zeci de astfel de nave, se estimează că flota de umbră a Rusiei numără sute de tancuri petroliere.

În decembrie 2024, Marea Britanie a introdus sancțiuni împotriva a 20 de nave care transportau petrol rusesc, acuzându-le de încălcarea restricțiilor. Uniunea Europeană a sancționat până acum 79 de nave similare.

Experții în transport maritim avertizează că aceste tancuri petroliere reprezintă un risc major pentru ecosistem, fiind susceptibile la scurgeri de petrol. Multe dintre ele sunt operate de companii necunoscute, fără informații clare despre asigurări sau despăgubiri în caz de incidente. Până acum, au fost raportate zeci de cazuri de scurgeri masive de petrol de pe aceste nave în diverse regiuni, inclusiv în Marea Adriatică, Marea Mediterană, Canalul Mânecii, lângă coasta Chinei, în apropierea Statelor Unite, în America de Sud și la sud de Africa.

Specialiștii subliniază că navele utilizate de flota de umbră a Rusiei sunt vechi, cu o medie de 18 ani, depășind standardul de 15 ani aplicat de companiile occidentale. Acestea traversează frecvent apele europene, inclusiv în Marea Baltică și Marea Mediterană, și au fost implicate deja în mai multe defecțiuni, atrăgând atenția asupra riscurilor economice și ecologice semnificative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat