Miliardarul „Sheriff”, care controlează Transnistria, are proprietăți în Ucraina și Germania

Victor Gușan, fondatorul și liderul holdingului ce controlează regiunea Transnistria, își păstrează o poziție precaută în contextul geopolitic actual, potrivit declarațiilor analistului de la București al spațiului ex-sovietic, Armand Goșu. Miliardarul, cunoscut pentru influența sa economică și politică, încearcă să își protejeze averea și să evite includerea pe lista sancțiunilor internaționale, în ciuda legăturilor sale cu Rusia.

„Gușan dorește să se bucure de miliardele lui în liniște, fără să devină ținta sancțiunilor internaționale. Are proprietăți în Ucraina, Germania și o mare parte din exporturile Transnistriei – aproximativ 80% – sunt direcționate către țările Uniunii Europene,” a declarat Goșu, într-un interviu pentru contributors.ro.

În ciuda presiunilor puternice venite din partea Moscovei, Transnistria, împreună cu administrația de la Chișinău, a reușit să evite implicarea în provocări militare majore împotriva Ucrainei. La începutul războiului, Rusia a încercat să deschidă un nou front de luptă în regiunea Odessa, folosindu-se de proximitatea Transnistriei.

„Eliberarea Insulei Șerpilor și scufundarea crucișătorului Moskva i-au determinat pe ruși să renunțe, cel puțin temporar, la planul invaziei regiunii Odessa,” a explicat analistul.

Strategia lui Gușan de a păstra Transnistria într-o relativă neutralitate pare să fie dictată de dorința de a proteja legăturile economice cu Uniunea Europeană și de a evita riscuri ce i-ar putea periclita influența și averea.

Refrindu-se la numele holdingului Sheriff, Goșu a spus că este erif porecla fondatului grupului, Victor Gușan, ofițer în serviciile secrete sovietice, unii vorbesc de KGB, alte mărturii indică serviciul armatei, GRU. El și-a luat porecla de Șerif. De unde și numele holdingului, înființat prin 1993, dacă nu greșesc.

Holdingul Sheriff, care controlează întreaga economiei a regiunii transnistrene, are afaceri în importul și desfacerea de produse alimentare, autoturisme, carburanți, produse farmaceutice, producția și exportul de băuturi alcoolice; servicii hoteliere; telefonie fixă și mobilă; internet; producerea de criptovalută, sistemul bancar; asigurări, media.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sheriff #transnistria #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.