Fluxul financiar din diasporă, în scădere: Moldova primește mai puțini bani din UE

Rezidenții Republicii Moldova au primit, în trimestrul III 2024, remiteri personale în valoare de 460,55 milioane USD, în scădere cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Suma reprezintă 8,9% din PIB-ul trimestrial, iar această reducere a fost determinată în principal de scăderea intrărilor din remunerarea netă a salariaților, cu 12,18 milioane USD.

Remiterile provenite din Uniunea Europeană, care reprezintă 58,6% din total, au scăzut cu 8,6%. Transferurile din Comunitatea Statelor Independente au înregistrat o diminuare semnificativă, de 29,9%, având o pondere de 8,1%. În schimb, remiterile din alte țări au crescut cu 5,9%, ajungând să reprezinte 33,3% din total.

În același timp, remiterile trimise de rezidenții Moldovei către alte țări au crescut cu 6,4%, pe fondul majorării transferurilor personale și a transferurilor de capital între gospodării. Transferurile către Uniunea Europeană, care reprezintă 60,7% din totalul ieșirilor, au crescut cu 23,4%, în timp ce cele către alte țări au înregistrat o creștere de 12,4%. Ieșirile către CSI au scăzut cu 31,5%, reprezentând 17,7% din total.

Diminuarea remiterilor primite, în special din CSI, subliniază schimbările în fluxurile de migrație și în veniturile salariaților moldoveni din străinătate, precum și dependența Moldovei de transferurile din alte regiuni, în special Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transferuri #remitențe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.