Fluxul financiar din diasporă, în scădere: Moldova primește mai puțini bani din UE

Rezidenții Republicii Moldova au primit, în trimestrul III 2024, remiteri personale în valoare de 460,55 milioane USD, în scădere cu 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Suma reprezintă 8,9% din PIB-ul trimestrial, iar această reducere a fost determinată în principal de scăderea intrărilor din remunerarea netă a salariaților, cu 12,18 milioane USD.

Remiterile provenite din Uniunea Europeană, care reprezintă 58,6% din total, au scăzut cu 8,6%. Transferurile din Comunitatea Statelor Independente au înregistrat o diminuare semnificativă, de 29,9%, având o pondere de 8,1%. În schimb, remiterile din alte țări au crescut cu 5,9%, ajungând să reprezinte 33,3% din total.

În același timp, remiterile trimise de rezidenții Moldovei către alte țări au crescut cu 6,4%, pe fondul majorării transferurilor personale și a transferurilor de capital între gospodării. Transferurile către Uniunea Europeană, care reprezintă 60,7% din totalul ieșirilor, au crescut cu 23,4%, în timp ce cele către alte țări au înregistrat o creștere de 12,4%. Ieșirile către CSI au scăzut cu 31,5%, reprezentând 17,7% din total.

Diminuarea remiterilor primite, în special din CSI, subliniază schimbările în fluxurile de migrație și în veniturile salariaților moldoveni din străinătate, precum și dependența Moldovei de transferurile din alte regiuni, în special Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#transferuri #remitențe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.