România pregătește cea mai mare centrală pe gaz din Europa la Mintia

09 Ian. 2025, 15:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2025, 15:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Energiei a anunțat un plan ambițios de a integra 2.500 MW noi în sistemul energetic național până în 2025, prin investiții strategice precum centralele de la Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari și alte proiecte private cofinanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul urmărește furnizarea unei energii „sigure, accesibile ca preț și cât mai curate,” potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, citat de wall-street.ro.

„Energia este inima economiei. Fără energie sigură și ieftină, nu există dezvoltare economică sau un nivel de trai decent. 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele și proiectele confirmă acest lucru”, a declarat Burduja.

  • Termocentrala pe gaz de la Mintia: Cu o putere instalată totală de 1.750 MW, aceasta va deveni cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Ministerul estimează că primii 1.000 MW vor fi conectați la rețea până la sfârșitul anului 2025.
  • Centrala de la Iernut: Proiectul strategic, de 430 MW de producție în bandă, este planificat pentru finalizare în iunie 2025.
  • Capacități de stocare: Capacitatea de stocare în baterii este așteptată să se dubleze, ajungând la 400-500 MWh, prin proiecte sprijinite din fonduri PNRR.

Planul pentru 2025 include adăugarea unor capacități de producție noi, dintre care cel puțin 600 MW vor reprezenta producție în bandă, contribuind direct la securitatea energetică. În același timp, proiectele de explorare a gazelor naturale din Neptun Deep și Caragele, dezvoltarea programului nuclear și fabricile de panouri fotovoltaice și baterii sunt priorități pe termen lung.

„Anul 2025 va marca un sistem energetic mai puternic, capabil să sprijine dezvoltarea economică și să asigure accesul cetățenilor la energie sigură și accesibilă,” a adăugat Burduja.

După ce în 2024 România a adăugat 1.200 MW în sistem, ținta pentru 2025 este dublarea acestui record. „Soluția pentru facturi mai mici nu este intervenția constantă a statului, ci creșterea capacității de producție,” a subliniat ministrul.

Cu investiții de peste 14 miliarde de euro atrase în ultimii ani, România își reafirmă angajamentul pentru independența energetică și competitivitatea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.