Republica Moldova golește rezerva de gaze a României

România se confruntă cu o scădere accelerată a rezervelor de gaze naturale din depozitele subterane, o situație care reflectă o tendință similară la nivel european. Conform datelor din 12 ianuarie ale Gas Infrastructure Europe (GIE), depozitele de gaze ale României sunt umplute doar în proporție de 59,58%, echivalentul a 20,17 TWh de gaz. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 100% atins în luna septembrie 2024, iar tendința îngrijorătoare vine pe fondul unui sezon rece care a început mai devreme decât în alți ani și al unui consum intern în continuă creștere, scrie cotidianul.ro.

Un factor principal al scăderii rapide a rezervelor de gaze este începutul prematur al sezonului rece din acest an, care a determinat o utilizare mai rapidă a gazelor stocate. Gazele au fost extrase din depozite încă din octombrie, mult mai devreme decât în alți ani, ceea ce a contribuit la scăderea accelerată a stocurilor. De asemenea, temperaturile scăzute din prima parte a sezonului de încălzire au crescut semnificativ consumul intern.

Exporturile constante către Republica Moldova reprezintă un alt factor esențial în această scădere rapidă. În ciuda unei ierni mai severe, România a continuat să fie un exportator net de gaze, cu ieșiri zilnice către Moldova și Ungaria care depășeau cantitățile de gaze importate din Bulgaria. De exemplu, pe 12 ianuarie, România a importat 5,4 milioane de metri cubi de gaze, dar a exportat 6,8 milioane de metri cubi.

Ritmul de extracție zilnică a gazelor din depozite a atins valori de 240-250 GWh/zi, ceea ce este mai mult decât în anii anteriori. În prezent, extracția zilnică depășește chiar și producția internă de gaze, ridicând semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestei tendințe pe termen lung și la riscurile pentru aprovizionarea din următoarele luni.

Scăderea rapidă a rezervelor de gaze nu este specifică doar României. La nivel european, depozitele de gaze au scăzut semnificativ, atingând doar 66% grad de umplere la 12 ianuarie 2025, comparativ cu 86% în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Bloomberg. Această scădere rapidă a rezervelor europene ridică îngrijorări cu privire la capacitatea de a reumple depozitele pentru sezonul viitor și la impactul acestui lucru asupra prețurilor pe termen scurt.

Deși nu există un risc imediat de deficit de gaze, golirea rapidă a rezervelor ar putea face procesul de reumplere mai dificil și mai costisitor, având un impact direct asupra prețurilor pe piața europeană. Acest lucru ar putea afecta atât consumatorii casnici, cât și industriile din întreaga regiune, în special pe măsură ce se apropie sezonul rece viitor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.