Zuckerberg ridică cenzura de pe Meta, dar efectele economice sunt modeste

13 Ian. 2025, 10:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2025, 10:24 // Actual //  Ursu Victor

Decizia lui Mark Zuckerberg este criticată de anumite tabere, inclusiv de o parte din propriii angajaţi, care avertizează că ar putea creşte conţinutul rasist sau transfobic pe platformele sale, Facebook, Instagram şi Threads.

Concret, cu două săptămâni înainte ca Donald Trump să fie învestit în al doilea mandat de la Casa Albă, fondatorul Meta a promis mai multă libertate de exprimare, mai puţine greşeli şi mai mult conţinut politic pentru audienţa care este interesată de astfel de subiecte. Vor fi eliminaţi cei care verifică informaţiile şi se va trece la community notes (avertismentele lansate de ceilalţi utilizatori, aşa cum are platforma X, a lui Elon Musk).

În ciuda unor poziţii publice împotriva anunţului, foarte probabil, valoarea companiei ar rămâne, în viitor, imună la modificările anunţate de fondatorul Meta.

E drept, ar putea fi observat, în primul trimestru al anului 2025, o uşoară modificare a rezultatelor Meta, deoarece măsurile pe care urmează să le implementeze ar putea afecta profitabilitatea agenţilor de publicitate pe platformele sale, pe măsură ce aceştia se adaptează la noile măsuri, subliniază analiştii XTB. Totuşi, sunt mari şanse ca acest impact să nu fie unul de durată şi nici măcar unul semnificativ. Decizia companiilor de a-şi face publicitate pe platformele Meta vizate de schimbări (Facebook, Instagram şi Threads) are la bază, de fapt, criterii de profitabilitate, care nu se vor modifica.

În egală măsură, trebuie avut în vedere faptul că, în cazul în care platformele Meta ar începe să ofere conţinut sensibil cu care brandurile nu sunt confortabile sau contrar politicilor lor, acest lucru ar putea afecta, într-o oarecare măsură, rezultatele companiei.

Pe de altă parte, platformele Meta reuşesc să segmenteze conţinutul foarte eficient, în funcţie de fiecare audienţă şi companie în parte. Prin urmare, acest scenariu este puţin probabil, având în vedere evoluţia algoritmilor lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.