Repetenții punctualității pe Aeroportul Chișinău: HiSky și Wizz Air conduc clasamentul

Compania aeriană HiSky s-a clasat pe primul loc în topul întârzierilor la aterizare, cu peste 50% dintre zboruri operate cu întârziere, în timp ce Wizz Air a înregistrat cea mai slabă punctualitate la decolare, cu 70% dintre zboruri întârziate. Datele provin dintr-o analiză realizată de IPRE pentru perioada ianuarie-decembrie 2024.

Printre companiile aeriene cu o punctualitate scăzută la decolare se numără și Pegasus, Turkish Airlines, LOT și Austrian Airlines, unde ponderea zborurilor operate cu întârziere a variat între 50% și 60%.

În perioada analizată, au fost monitorizate aproximativ 15.000 de zboruri operate pe Aeroportul Internațional Chișinău. Performanțele arată că:

65,3% dintre zboruri au aterizat la timp.
58,4% dintre zboruri au decolat la timp.

Cea mai bună performanță s-a înregistrat în luna martie, când aproape 78% dintre zboruri au fost punctuale, atât la aterizare, cât și la decolare. În schimb, luna iulie a adus cele mai multe întârzieri, cu doar 45,8% dintre zboruri aterizând la timp și 38,5% decolând punctual.

Destinațiile cele mai populare în 2024 au fost Istanbul (12,7%), Antalya (12,0%), București (8,4%), Londra (7,0%), Varșovia (5,3%), Sharm El-Sheikh (5,2%), Tel Aviv (4,4%) și Viena (4,0%).

În ceea ce privește operatorii aerieni:

Fly One a realizat 31% dintre zborurile de pe Aeroportul Internațional Chișinău.
HiSky a efectuat 20% dintre zboruri.
Turkish Airlines (10%), Wizz Air (7%) și TAROM (6%) completează topul.

Wizz Air a înregistrat o creștere semnificativă a zborurilor operate în luna decembrie 2024, ajungând la o cotă de 17%, ceea ce indică o competiție intensificată pentru anul 2025.

La aterizare, cele mai punctuale companii au fost:

Turkish Airlines (78,9%),
TAROM (76,7%),
LOT Polish Airlines (74,5%).

La decolare, topul punctualității a fost dominat de:

TAROM (69,2%),
HiSky (63,6%),
Fly One (62,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intizieri #curse #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul american de investiții Carlyle Group negociază cu potențiali parteneri din Emiratele Arabe Unite pentru a-i implica ulterior într-o tranzacție majoră cu activele externe ale companiei petroliere ruse Lukoil, dacă acordul preliminar dintre cele două părți va fi finalizat, potrivit mai multor surse citate de Reuters.

Discuțiile vizează intrarea unor investitori din Abu Dhabi în structura viitorului portofoliu de active care ar urma să fie preluat de Carlyle prin cumpărarea Lukoil International GmbH, divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus. Printre entitățile interesate se numără fondul suveran Mubadala, compania de investiții IHC și alte vehicule de investiții din Emirate. Interesul lor s-ar concentra în special pe Litasco, brațul de trading al Lukoil, considerat unul dintre cele mai valoroase active din portofoliu.

Valoarea totală a activelor vizate este estimată de surse din piață la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Totuși, nu există încă un acord final nici privind structura tranzacției, nici privind prețul. Carlyle ar intenționa să păstreze portofoliul de active într-o formă unitară, fără a-l fragmenta imediat, urmând modelul clasic al fondurilor de private equity din energie, care de regulă dețin astfel de investiții timp de circa cinci ani înainte de o eventuală revânzare.

Acordul preliminar dintre Lukoil și Carlyle, anunțat la sfârșitul lunii ianuarie, nu include activele din Kazahstan, care vor rămâne în proprietatea companiei ruse și vor continua să funcționeze în baza licențelor existente. Finalizarea tranzacției depinde de procesul de evaluare financiară și juridică, dar mai ales de aprobarea autorităților americane.

Rolul decisiv îl are Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care supraveghează regimul de sancțiuni. Washingtonul a impus restricții asupra companiilor energetice ruse, iar orice vânzare de active externe ale Lukoil trebuie autorizată. În plus, autoritățile americane au indicat anterior că fondurile rezultate din astfel de tranzacții ar putea fi plasate în conturi aflate sub jurisdicție americană și înghețate până la o eventuală relaxare a sancțiunilor.