Trump sprijină confiscarea rezervelor valutare rusești – planul care ar putea forța Moscova la negocieri

Administrația Biden face ultimele eforturi pentru a convinge aliații europeni să utilizeze aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele rusești înghețate, ca mijloc de a spori presiunea asupra Moscovei. Echipa lui Donald Trump, care va prelua Casa Albă în curând, sprijină această inițiativă.

Potrivit unor oficiali din administrația Biden, planul presupune transferarea activelor rusești pe un cont escrow, iar accesul la aceste fonduri va fi permis doar în cadrul unui acord de pace cu Ucraina. Belgia, unde sunt depozitate circa 190 de miliarde de euro din rezervele rusești în Euroclear, joacă un rol central în discuții.

Un înalt oficial american a explicat că acest pas ar transmite un mesaj clar Moscovei: „Dacă vreți să vă recuperați banii, va trebui să negociați.” Echipa Biden a discutat ideea cu consilierii lui Trump, inclusiv senatorul Marco Rubio și congresmanul Mike Waltz, nominalizați pentru funcțiile de secretar de stat și consilier pentru securitate națională în viitoarea administrație. notează CNN.

Echipa lui Trump sprijină în mare parte strategia, considerând că confiscarea fondurilor poate oferi un stimulent suplimentar pentru Rusia să accepte negocierile. Trump a promis în campania electorală că va pune capăt războiului din Ucraina „într-o zi”, însă recent a extins termenul la șase luni.

Washingtonul face presiuni de mai bine de un an asupra Uniunii Europene pentru a folosi rezervele rusești în sprijinul Ucrainei. Totuși, liderii europeni sunt reticenți, considerând că o astfel de acțiune ar încălca normele internaționale și ar submina încrederea în euro.

Până în prezent, G7 a convenit să ofere Ucrainei împrumuturi garantate de viitoarele venituri din rezervele înghețate, însă scepticismul privind confiscarea integrală persistă. Acest lucru rămâne valabil și pentru propunerea recentă a Washingtonului, ceea ce face puțin probabilă atingerea unui consens înainte de tranziția de putere la Casa Albă.

Secretarul de stat Antony Blinken a subliniat că administrația Biden lucrează pentru a consolida poziția viitoarei administrații Trump, astfel încât negocierile de pace să fie inițiate „dintr-o poziție de forță”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #Rusia #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.