Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, examinate de Curtea de Conturi

Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 a fost examinat, la 10 iunie curent, de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în cadrul unei ședințe online.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.

Astfel, Curtea de Conturi a emis opinia că, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor cuprind rapoartele următoarelor entități: Aparatul central al Ministerului; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Inspecția Financiară; Agenția Achiziții Publice.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, Ministerului Finanțelor i-au fost aprobate alocații în cuantum de 1382,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 1285,8 mil. lei, sau cu 96,3 mil. lei mai puțin. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 94,8%.

În contextul misiunii de audit au fost evidențiate mai multe observații de audit, precum:

Ca urmare a neaplicării regulilor generale de evaluare a dus la subevaluarea activelor neproductive cu 1,5 mil. lei, situația fiind cauzată de neevaluarea și neînregistrarea valorică în evidența contabilă de către Serviciul Fiscal de Stat a 11 terenuri cu suprafața totală de 1,127 ha
Supraevaluarea grupei de conturi 222 „Servicii” cu suma de 2,5 mil. lei, dintre care 1,7 mil. lei urmau a fi capitalizate în valoarea activului, iar 0,8 mil.lei – în valoarea serviciului prestat
Nevalorificarea de către Serviciul Vamal, la compartimentul investiții capitale, a sumei de 9,1 mil. lei, ca urmare a neexecutării mijloacelor financiare contractate în cadrul Proiectului ,,Reabilitarea și modernizarea posturilor vamale de pe frontiera moldo-română”
Serviciul Fiscal de Stat nu a valorificat resursele din proiectele finanțate din surse externe în sumă de 6,2 mil. lei.

Auditul a evidențiat unele aspecte problematice, care necesită o atenție sporită din partea conducerii Ministerului Finanțelor. Astfel, reglementarea insuficientă în cadrul normativ a procedurilor cu referire la evidența unor bunuri confiscate, care nu aparțin instituției generează neclarități privind modul de contabilizare a acestora. Testele auditului au relevat că deși, Serviciul Fiscal de Stat ține evidența analitică a bunurilor confiscate, primite pentru comercializare de la Serviciul Vamal și alte organe cu drept de confiscare, valoarea acestora de 18,4 mil. lei (la 31.12.2020) nu este reflectată în raportul financiar la grupa de conturi „Valori în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei”.

Totodată, în cadrul Serviciului Vamal, activele confiscate se reflectă în evidența contabilă la contul „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie” cu valoarea stabilită de agentul constatator, iar în procesele-verbale de transmitere Serviciului Fiscal de Stat spre comercializare se indică valoarea reevaluată a activelor, efectuată de către laboratorul vamal. Ca rezultat, se formează o discrepanță între valoarea activelor confiscate de către Serviciul Vamal și valoarea transmisă Serviciului Fiscal de Stat, care generează inexactități între datele raportate de instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor.

Ca urmare a acestui fapt, auditul denotă necesitatea dezvoltării cadrului normativ în aspectul ținerii evidenței și raportării valorii bunurilor confiscate, fiind formulate recomandări în acest sens.

#audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.