Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor, examinate de Curtea de Conturi

Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 a fost examinat, la 10 iunie curent, de Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în cadrul unei ședințe online.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.

Astfel, Curtea de Conturi a emis opinia că, rapoartele financiare, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanțelor cuprind rapoartele următoarelor entități: Aparatul central al Ministerului; Serviciul Fiscal de Stat; Serviciul Vamal; Inspecția Financiară; Agenția Achiziții Publice.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2020, pentru realizarea obiectivelor și desfășurarea activităților operaționale, Ministerului Finanțelor i-au fost aprobate alocații în cuantum de 1382,1 mil. lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 1285,8 mil. lei, sau cu 96,3 mil. lei mai puțin. Executarea de casă față de planul precizat s-a realizat la nivel de 94,8%.

În contextul misiunii de audit au fost evidențiate mai multe observații de audit, precum:

Ca urmare a neaplicării regulilor generale de evaluare a dus la subevaluarea activelor neproductive cu 1,5 mil. lei, situația fiind cauzată de neevaluarea și neînregistrarea valorică în evidența contabilă de către Serviciul Fiscal de Stat a 11 terenuri cu suprafața totală de 1,127 ha
Supraevaluarea grupei de conturi 222 „Servicii” cu suma de 2,5 mil. lei, dintre care 1,7 mil. lei urmau a fi capitalizate în valoarea activului, iar 0,8 mil.lei – în valoarea serviciului prestat
Nevalorificarea de către Serviciul Vamal, la compartimentul investiții capitale, a sumei de 9,1 mil. lei, ca urmare a neexecutării mijloacelor financiare contractate în cadrul Proiectului ,,Reabilitarea și modernizarea posturilor vamale de pe frontiera moldo-română”
Serviciul Fiscal de Stat nu a valorificat resursele din proiectele finanțate din surse externe în sumă de 6,2 mil. lei.

Auditul a evidențiat unele aspecte problematice, care necesită o atenție sporită din partea conducerii Ministerului Finanțelor. Astfel, reglementarea insuficientă în cadrul normativ a procedurilor cu referire la evidența unor bunuri confiscate, care nu aparțin instituției generează neclarități privind modul de contabilizare a acestora. Testele auditului au relevat că deși, Serviciul Fiscal de Stat ține evidența analitică a bunurilor confiscate, primite pentru comercializare de la Serviciul Vamal și alte organe cu drept de confiscare, valoarea acestora de 18,4 mil. lei (la 31.12.2020) nu este reflectată în raportul financiar la grupa de conturi „Valori în mărfuri şi materiale care nu aparţin instituţiei”.

Totodată, în cadrul Serviciului Vamal, activele confiscate se reflectă în evidența contabilă la contul „Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie” cu valoarea stabilită de agentul constatator, iar în procesele-verbale de transmitere Serviciului Fiscal de Stat spre comercializare se indică valoarea reevaluată a activelor, efectuată de către laboratorul vamal. Ca rezultat, se formează o discrepanță între valoarea activelor confiscate de către Serviciul Vamal și valoarea transmisă Serviciului Fiscal de Stat, care generează inexactități între datele raportate de instituțiile din subordinea Ministerului Finanțelor.

Ca urmare a acestui fapt, auditul denotă necesitatea dezvoltării cadrului normativ în aspectul ținerii evidenței și raportării valorii bunurilor confiscate, fiind formulate recomandări în acest sens.

#audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.