Paradox! Veniturile vamale cresc, dar contribuția lor la buget scade

Republica Moldova înregistrează un trend constant de reducere a ponderii veniturilor colectate de Serviciul Vamal în bugetul de stat, în ciuda unei creșteri continue a volumului acestor încasări. Potrivit unui raport al centrului de analiză Expert-Grup, acest fenomen evidențiază o schimbare semnificativă în structura veniturilor bugetare.

Începând cu anul 2021, veniturile colectate de vama moldovenească au crescut în mod constant. De exemplu, în 2021 acestea au totalizat 28,6 miliarde de lei, în 2022 suma a urcat la 33,9 miliarde de lei, în 2023 a ajuns la 35,2 miliarde de lei, iar estimările preliminare pentru 2024 indică o valoare de 38,3 miliarde de lei.

Cu toate acestea, ponderea acestor venituri în bugetul de stat a scăzut: de la 69,1% în 2021 la 67,2% în 2022, la 54,3% în 2023, iar pentru 2024 se preconizează că va fi de aproximativ 57,3%.

Raportul mai arată că, în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), veniturile vamale s-au menținut relativ stabile. În 2021, ponderea acestora în PIB a fost de 11,9%, în 2022 a crescut la 12,5%, în 2023 a scăzut la 11,8%, iar pentru 2024 se estimează o valoare de 11,4%.

Conform analizei, colectarea veniturilor vamale este esențială pentru țările cu venituri mici și medii, unde acestea constituie adesea o parte semnificativă din bugetul de stat. În trecut, veniturile din activitatea vamală reprezentau aproape 70% din totalul încasărilor bugetare în Republica Moldova, evidențiind importanța lor strategică pentru stabilitatea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #vama #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.