India, între ciocan și nicovală! SUA impun reguli stricte privind importurile de petrol rusesc

India trebuie să descarce țițeiul de pe tancurile petroliere rusești sancționate de SUA până la 27 februarie și să finalizeze toate tranzacțiile financiare legate de acestea până la 12 martie. Aceste termene au fost stabilite de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei al SUA, conform declarațiilor ministrului indian al petrolului, Pankaj Jain, transmise de Reuters. Oficialul a subliniat că India va continua să cumpere petrol rusesc, însă numai la un preț sub plafonul de 60 de dolari pe baril impus de Occident și cu condiția ca în tranzacții și transport să nu fie implicate companii sau nave sancționate.

La 10 ianuarie, SUA au introdus cele mai drastice sancțiuni împotriva sectorului petrolier din Rusia. Acestea au vizat peste 180 de tancuri petroliere ale așa-numitei „flote fantomă,” companii precum Gazprom Neft și Surgutneftegaz, mari asigurători precum Alfa-Strahovanie și Ingosstrah, precum și șase directori de top din sectorul petrolier și al gazelor. Potrivit Rystad Energy, aceste sancțiuni ar putea reduce importurile Indiei cu până la 500.000 de barili de țiței pe zi.

După izbucnirea războiului din Ucraina, India a devenit cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, beneficiind de discounturi semnificative. În 2024, Rusia a exportat în India aproximativ 1,7 milioane de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din livrările maritime ale Moscovei. Sancțiunile au fost anunțate exact când rafinăriile indiene își planificau achizițiile pentru luna martie, forțându-le să caute rapid furnizori alternativi.

Conform Reuters, rafinăriile din India au încheiat deja contracte de achiziție cu furnizori din Oman și Emiratele Arabe Unite, și au început negocieri cu Arabia Saudită și țări din Africa de Vest. De asemenea, cel mai mare procesator de petrol din India, Indian Oil Corporation, a anunțat că potențialii noi furnizori includ state membre OPEC, SUA, Guyana și Brazilia.

#sanctiuni #petrol #India #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat aproape 773 de mii de tone de grâu în primele patru luni ale sezonului agricol 2026–2027, cu 47,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea livrărilor externe a explodat la aproape 3 miliarde de lei, însă în spatele acestor cifre se ascunde o problemă. Este vorba de costurile logistice care s-au dublat, iar fermierii ajung să încaseze mai puțin decât ar sugera prețurile de export.

Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, exporturile de grâu au totalizat 772.862 de tone, față de 522.956 de tone în intervalul similar din 2025. Este al doilea cel mai bun rezultat pentru această perioadă din ultimii șase ani, fiind depășit doar de sezonul 2021–2022, când au fost exportate peste 833 de mii de tone.

Încasările din exporturi au crescut și mai rapid decât volumele, cu 60,2%, de la 1,85 miliarde de lei la 2,96 miliarde de lei. Prețul mediu de export a ajuns la 3,83 lei pentru un kilogram, cu 8,5% peste nivelul înregistrat anul trecut și cu aproape 28% peste cel din 2024.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor nu se traduce automat în venituri mai mari pentru agricultori. Economistul atrage atenția că logistica s-a scumpit de două ori față de sezonul precedent, iar o parte importantă din prețul de export este consumată de transport. Prin urmare, prețul net care revine producătorilor agricoli este mai mic în actualul sezon.

O evoluție în creștere a fost înregistrată în octombrie, când Moldova a exportat 167.328 de tone de grâu, față de numai 39.517 tone în aceeași lună a anului trecut. Practic, livrările au crescut de 4,2 ori. În septembrie au fost exportate alte 227.369 de tone, iar împreună cele două luni au adus un volum cu 83% mai mare decât în perioada similară din 2025.

Prețul mediu de export a urcat în octombrie la 4,09 lei/kg, cel mai ridicat nivel lunar din 2026. Potrivit lui Rija, majorarea a fost influențată atât de scumpirea transportului, cât și de livrările către destinații îndepărtate, precum Israelul, unde contractele includ cheltuielile logistice.

România rămâne principalul cumpărător al grâului moldovenesc, cu aproape 288 de mii de tone, echivalentul a 37,3% din total. Urmează Italia, cu 149.762 de tone, Israelul, cu 92.837 de tone, Grecia, cu 75.782 de tone, și Turcia, cu 62.579 de tone. În total, statele Uniunii Europene au absorbit 67,5% din exporturile de grâu ale Republicii Moldova.

Cele mai ridicate prețuri medii au fost înregistrate la livrările către Turcia, de 4,25 lei/kg, și Israel, de 4,10 lei/kg. Aceste valori reflectă însă și costurile mai mari de transport, astfel că nu indică neapărat o rentabilitate superioară pentru producători.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată în mâinile câtorva companii. Doar trei operatori au expediat peste hotare 416.196 de tone de grâu, reprezentând aproape 54% din total. Liderul este RUSAGRO-PRIM, cu 160.648 de tone, urmat de AGRO-NOVA PRIM, cu 145.958 de tone, și OROM-IMEXPO, cu 109.590 de tone.