20 de miliarde de euro pentru a pune capăt dependenței de gazul rusesc: Planul ambițios al Vienei

Austria, o țară cu statut de neutralitate în Europa, a adoptat o măsură majoră pentru a combate dependența de gazele naturale din Rusia, lansând un proiect ambițios în valoare de 20 de miliarde de euro. Capitala Viena a anunțat un plan amplu de modernizare a rețelei de termoficare, bazat pe pompe de căldură și surse alternative de energie, pentru a elimina complet utilizarea gazului rusesc.

Viena, care timp de peste 50 de ani a fost dependentă de gazul rusesc transportat prin conductele ucrainene, a renunțat la această sursă în septembrie 2023, ca răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina. Decizia a fost accelerată după ce Ucraina a refuzat prelungirea acordului de tranzit pentru gazele rusești către Europa Centrală.

Pentru a face față crizei energetice și creșterii prețurilor la combustibili, autoritățile vieneze au inițiat un plan ambițios de eficiență energetică, menit să asigure căldură durabilă celor două milioane de locuitori ai orașului.

Proiectul include utilizarea energiei geotermale și a pompelor de căldură de mare capacitate pentru a încălzi locuințele. Cu o rețea de termoficare de peste 1.300 de kilometri, una dintre cele mai mari din Europa, Viena intenționează să integreze noi surse de energie, reducând astfel emisiile și costurile pe termen lung.

Totuși, implementarea planului se confruntă cu obstacole economice, având în vedere că prețurile pentru termoficare rămân legate de cele ale gazelor naturale. Autoritățile subliniază necesitatea unor contracte pe termen lung pentru a asigura viabilitatea financiară a proiectului.

Această inițiativă subliniază determinarea Austriei de a reduce influența Kremlinului asupra sectorului energetic european. Ministrul Energiei, Leonore Gewessler, a declarat că tranziția energetică este realizabilă: „Am demonstrat că putem reduce rapid consumul de gaz. Soluțiile există, trebuie doar să le punem în practică.”

Proiectul Austriei marchează un pas important în eforturile Europei de a diminua dependența de resursele energetice ale Rusiei și de a asigura o tranziție către surse de energie mai curate și sustenabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viena #gaz #dependenta #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.