Krasnoselski cere gaz în credit de la Chișinău, deși Transnistria are o datorie de miliarde de dolari

Transnistria așteaptă decizia Moldovei privind împrumutul a 3 milioane de metri cubi de gaz (în prezent datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 12 miliarde de de dolari n.a). În cadrul unei ședințe a pretinsului Comandament Operativ pentru depășirea crizei energetice din stânga Nistrului, s-a discutat despre faptul că rezerva de gaz economisită prin oprirea activității unor întreprinderi industriale cu consum mare de energie este pe cale de a se epuiza, urmând să ajungă la limita maximă până la începutul lunii februarie.

Transnistria speră la o decizie favorabilă din partea Comisiei de profil din Moldova, care analizează în prezent cererea de a acorda un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz. „Tiraspoltransgaz” se angajează să plătească sau să returneze acest volum de gaz. De asemenea, liderul separatist al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a subliniat că decizia ar fi putut fi luată de partea moldovenească încă de săptămâna trecută.

Astăzi, publicația „Kommersant”„ scria într-un material că Moldovagaz” poartă negocieri cu companiile ungare MOL și MVM din Ungaria privind posibile achiziții de gaz pentru Transnistria. Publicația scrie că acordul ar urma să fie semnat în curând, ceea ce ar permite începerea livrărilor la începutul lunii februarie. Deocamdată, se discută despre livrări până la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Detaliile privind ruta și prețul livrărilor rămân neclare, iar Transnistria are nevoie de aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi.

Din cauza lipsei gazului rusesc, în Transnistria a fost întreruptă încălzirea centralizată și furnizarea de apă caldă în locuințe, au loc întreruperi programate ale electricității, iar aproape toate întreprinderile industriale au fost oprite.

Pe 15 ianuarie 2025, după o vizită în Rusia, șeful Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia va livra gaz Transnistriei ca ajutor umanitar, îndemnând autoritățile Moldovei să nu blocheze aceste livrări. Cu toate acestea, organizarea acestor livrări se confruntă cu probleme semnificative, cauzate de pozițiile autorităților Moldovei și Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #gaz #datorie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.