Krasnoselski cere gaz în credit de la Chișinău, deși Transnistria are o datorie de miliarde de dolari

Transnistria așteaptă decizia Moldovei privind împrumutul a 3 milioane de metri cubi de gaz (în prezent datoria Tiraspolului pentru gaz se ridică la 12 miliarde de de dolari n.a). În cadrul unei ședințe a pretinsului Comandament Operativ pentru depășirea crizei energetice din stânga Nistrului, s-a discutat despre faptul că rezerva de gaz economisită prin oprirea activității unor întreprinderi industriale cu consum mare de energie este pe cale de a se epuiza, urmând să ajungă la limita maximă până la începutul lunii februarie.

Transnistria speră la o decizie favorabilă din partea Comisiei de profil din Moldova, care analizează în prezent cererea de a acorda un împrumut de 3 milioane de metri cubi de gaz. „Tiraspoltransgaz” se angajează să plătească sau să returneze acest volum de gaz. De asemenea, liderul separatist al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a subliniat că decizia ar fi putut fi luată de partea moldovenească încă de săptămâna trecută.

Astăzi, publicația „Kommersant”„ scria într-un material că Moldovagaz” poartă negocieri cu companiile ungare MOL și MVM din Ungaria privind posibile achiziții de gaz pentru Transnistria. Publicația scrie că acordul ar urma să fie semnat în curând, ceea ce ar permite începerea livrărilor la începutul lunii februarie. Deocamdată, se discută despre livrări până la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Detaliile privind ruta și prețul livrărilor rămân neclare, iar Transnistria are nevoie de aproximativ 3 milioane de metri cubi de gaz pe zi.

Din cauza lipsei gazului rusesc, în Transnistria a fost întreruptă încălzirea centralizată și furnizarea de apă caldă în locuințe, au loc întreruperi programate ale electricității, iar aproape toate întreprinderile industriale au fost oprite.

Pe 15 ianuarie 2025, după o vizită în Rusia, șeful Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia va livra gaz Transnistriei ca ajutor umanitar, îndemnând autoritățile Moldovei să nu blocheze aceste livrări. Cu toate acestea, organizarea acestor livrări se confruntă cu probleme semnificative, cauzate de pozițiile autorităților Moldovei și Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #gaz #datorie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.