VIDEO 350 de agenți economici vor participa în acest an la expoziția „Fabricat în Moldova”

350 de agenți economici vor participa în acest an la Expoziția Națională „Fabricat în Moldova”, care va avea loc în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2025, la Centrul Expozițional „Moldexpo” din Chișinău. 50 de companii vor participa pentru prima dată la eveniment. Este vorba de producători din domeniul textil, industrial, dar și alimentar. Sunt așteptați în jur de 70 de mii de vizitatori, de la 10:00 și până la 18:00.

Ediția din acest an se remarcă prin participarea României ca țară invitată de onoare, evidențiind oportunitățile de cooperare dintre antreprenorii din cele două țări. Totodată, Italia va fi prezentă cu un stand reprezentativ, cu participarea companiilor italiene care activează în Republica Moldova. De asemenea, ediția 2025 marchează participarea oficială a unor delegații din România, Ucraina, Italia, reprezentanții corpului diplomatic din Ungaria, Bulgaria, Cehia, Georgia, Tadjikistan, Republica Elenă.

Președintele CCI a RM, Sergiu Harea, într-o conferință de presă, a evidențiat semnificația expoziției pentru dezvoltarea mediului de afaceri local și promovarea produselor autohtone.

„Expoziția Fabricat în Moldova este mai mult decât o simplă vitrină a produselor autohtone. Este o platformă strategică ce reunește companii, consumatori și instituții, având scopul de a sprijini dezvoltarea economiei locale și de a stimula colaborarea internațională. Suntem mândri să observăm un interes tot mai mare din partea participanților și vizitatorilor”, a declarat Sergiu Harea.

Un alt element inedit al ediției îl constituie colaborarea cu partenerul general, Moldretail Group SRL (brandul Linella), care își propune să susțină producătorii locali prin promovarea produselor autentice pe rafturile magazinelor sale.

La eveniment a fost prezent și un alt partener important al ediției din acest an, maib, care sprijină dezvoltarea mediului de afaceri printr-o gamă diversificată de produse și servicii financiare adaptate nevoilor antreprenorilor locali.

Pavilionul Central: Vor fi prezentate întreprinderi din sectorul agroindustrial, agricol, produse alimentare și băuturi, precum și expoziții colective ale 15 raioane din Republica Moldova, printre care: Hîncești, Leova, Nisporeni, Călărași, Criuleni, Ungheni, Sîngerei, Cimișlia, Strășeni, Cahul, Căușeni, Ialoveni și UTA Găgăuzia. Aici, vizitatorii vor descoperi producători locali, care vor reprezenta cu mândrie specificul și calitatea produselor din regiunile lor de origine.

Pavilionul nr. 2: Vor fi expuse întreprinderi din sectoare diverse, precum industrie, textile, produse cosmetice, farmaceutice, mobilă și alte bunuri de larg consum. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere cei mai buni producători de textile, articole de îmbrăcăminte și marochinărie fabricate în Moldova, recunoscute pentru calitate și design.

Zona exterioară: produse apicole, agricole, carmangerie, afumături, brânzeturi, meșterii populari.

Evenimentul include și un program de afaceri, cu seminare, workshop-uri și discuții pe teme economice, precum și un program cultural ce celebrează tradițiile autentice moldovenești.

#fabricat in moldova #companii #Expoziție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.