Palma Guvernului pentru fermieri! Importuri fără restricții din UE pentru cereale

Guvernul Republicii Moldova a decis să elimine regimul de licențiere pentru importul de cereale și semințe oleaginoase provenite din Uniunea Europeană. Măsura, menită să alinieze legislația națională la normele europene și să faciliteze comerțul cu statele membre ale UE, a fost adoptată pentru a răspunde provocărilor pieței agricole interne și internaționale, potrivit unui proiect de lege care urmează să fie votat în ședința de miercuri a Guvernului.

Decizia vine în contextul în care producția agricolă din UE a fost afectată semnificativ de condițiile climatice dificile din ultimii ani. Potrivit Eurostat, în 2024, producția de grâu a scăzut cu 5%, ajungând la 123,6 milioane de tone, în timp ce producția de porumb s-a redus cu 8% față de media ultimilor cinci ani, totalizând 53,5 milioane de tone. Aceste scăderi au dus la diminuarea disponibilităților pentru export, majoritatea țărilor din UE prioritizând cererea internă.

Totodată, prețurile cerealelor și semințelor oleaginoase din UE au înregistrat creșteri semnificative:

Grâu: 250 euro/tonă
Porumb: 230 euro/tonă
Semințe de floarea-soarelui: 600 euro/tonă

În comparație, pe piața din Republica Moldova, prețurile sunt mai mici:

Grâu: 190 euro/tonă
Porumb: 180 euro/tonă
Semințe de floarea-soarelui: 500 euro/tonă

Această diferență de preț a descurajat importurile din UE, agenții economici preferând surse interne sau din alte regiuni cu prețuri mai competitive.

Noul proiect de lege va permite importul de cereale și semințe oleaginoase din statele membre ale UE fără necesitatea obținerii de licențe provizorii, accelerând procesul de import și sprijinind competitivitatea pieței interne. Se preconizează ca măsura să intre în vigoare imediat după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.

În data de 30 decembrie 2024, Guvernul a prelungit licențierea importului de grâu, porumb și floarea-soarelui în Republica Moldova până la 30 iunie 2025. Importurile vizează producția din Ucraina. Decizia a fost adoptaată la insistența fermierilor, care avertizau asupra iimporturilor de cereale mai ieftine din Ucraina, pe piața internă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#liberalizare #Cereale #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.