Cum își propune Turcia să devină „regele gazului” pentru Europa, fără ajutorul Rusiei

27 Ian. 2025, 14:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2025, 14:35 // Actual //  Ursu Victor

Turcia își propune să devină un furnizor major de gaz pentru Uniunea Europeană și să dezvolte un „hub energetic” pentru a asigura aprovizionarea cu gaze, fără implicarea suplimentară a Rusiei, a declarat ambasadorul Turciei în Uniunea Europeană, Faruk Kaymakci, într-un interviu pentru Politico.

Conform acestuia, reluarea dialogului energetic cu UE va ocupa un loc central în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană, care vor include și negocieri comerciale, precum și colaborare politică, în special pentru soluționarea conflictelor din Europa de Est și Orientul Mijlociu.

În urma opririi tranzitului de gaz prin Ucraina, în ianuarie, ruta turcească a rămas singura cale pentru livrările de gaz rusesc în Europa. Cu toate acestea, Kaymakci nu a menționat o posibilă creștere a livrărilor către țări precum Ungaria și Slovacia, care continuă să depindă de Gazprom. În schimb, Turcia intenționează să sprijine creșterea livrărilor de gaz azer și să ajungă la un acord cu UE pentru dezvoltarea resurselor din Marea Mediterană, o chestiune care a fost blocată de disputa cu Cipru.

„Avem Coridorul Gazului Sudic. Avem 18 miliarde de metri cubi de gaz, în principal din Azerbaidjan, și putem extinde ușor aceste livrări conectându-le cu gazul din Mediterană. Avem un rol important și potențial în acest sens”, a declarat Kaymakci.

Dialogul energetic de vârf între Turcia și UE a fost suspendat în 2019, după ce Turcia a început explorarea unui important zăcământ de gaz, „Afrodita”, descoperit în 2011 în zona economică exclusivă a Ciprului. Turcia a revendicat dreptul de a împărți beneficiile extracției cu regiunea auto-progclamată a Ciprului de Nord, iar în 2019, Uniunea Europeană a încheiat negocierile energetice cu Turcia, denunțând tentativele companiilor turce de a exploata resurse în apele teritoriale cipriote.

„Deși există un mare potențial, dialogul energetic între UE și Turcia este blocat din cauza deciziilor luate în 2019. Considerăm că toată lumea pierde în această situație. Turcia este una dintre cele trei-patru principale rute de livrare a resurselor energetice. Dacă UE vrea să folosească această rută sau nu, este alegerea lor”, a mai spus Kaymakci.

După începutul războiului din Ucraina, livrările de gaz rusesc către UE au scăzut semnificativ, iar în 2023, singura rută funcțională rămasă a fost „Fluxul Turkish Stream”. Potrivit analistului energetic Kadri Tastan, prețul ridicat al gazului european și lipsa aprovizionării prin Ucraina au făcut direcția turcească să devină și mai importantă pentru UE.

„Prețurile ridicate ale gazului au devenit o problemă majoră pentru UE, iar poziția Turciei este acum mult mai puternică”, a adăugat Tastan.

Pe fondul acestor tensiuni, prețul gazului european a atins un maxim de 48,7 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023, iar stocurile de gaz în depozitele europene au scăzut rapid în urma vremii reci din decembrie-ianuarie, ajungând la 56,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.