Cum își propune Turcia să devină „regele gazului” pentru Europa, fără ajutorul Rusiei

Turcia își propune să devină un furnizor major de gaz pentru Uniunea Europeană și să dezvolte un „hub energetic” pentru a asigura aprovizionarea cu gaze, fără implicarea suplimentară a Rusiei, a declarat ambasadorul Turciei în Uniunea Europeană, Faruk Kaymakci, într-un interviu pentru Politico.

Conform acestuia, reluarea dialogului energetic cu UE va ocupa un loc central în cadrul relațiilor cu Uniunea Europeană, care vor include și negocieri comerciale, precum și colaborare politică, în special pentru soluționarea conflictelor din Europa de Est și Orientul Mijlociu.

În urma opririi tranzitului de gaz prin Ucraina, în ianuarie, ruta turcească a rămas singura cale pentru livrările de gaz rusesc în Europa. Cu toate acestea, Kaymakci nu a menționat o posibilă creștere a livrărilor către țări precum Ungaria și Slovacia, care continuă să depindă de Gazprom. În schimb, Turcia intenționează să sprijine creșterea livrărilor de gaz azer și să ajungă la un acord cu UE pentru dezvoltarea resurselor din Marea Mediterană, o chestiune care a fost blocată de disputa cu Cipru.

„Avem Coridorul Gazului Sudic. Avem 18 miliarde de metri cubi de gaz, în principal din Azerbaidjan, și putem extinde ușor aceste livrări conectându-le cu gazul din Mediterană. Avem un rol important și potențial în acest sens”, a declarat Kaymakci.

Dialogul energetic de vârf între Turcia și UE a fost suspendat în 2019, după ce Turcia a început explorarea unui important zăcământ de gaz, „Afrodita”, descoperit în 2011 în zona economică exclusivă a Ciprului. Turcia a revendicat dreptul de a împărți beneficiile extracției cu regiunea auto-progclamată a Ciprului de Nord, iar în 2019, Uniunea Europeană a încheiat negocierile energetice cu Turcia, denunțând tentativele companiilor turce de a exploata resurse în apele teritoriale cipriote.

„Deși există un mare potențial, dialogul energetic între UE și Turcia este blocat din cauza deciziilor luate în 2019. Considerăm că toată lumea pierde în această situație. Turcia este una dintre cele trei-patru principale rute de livrare a resurselor energetice. Dacă UE vrea să folosească această rută sau nu, este alegerea lor”, a mai spus Kaymakci.

După începutul războiului din Ucraina, livrările de gaz rusesc către UE au scăzut semnificativ, iar în 2023, singura rută funcțională rămasă a fost „Fluxul Turkish Stream”. Potrivit analistului energetic Kadri Tastan, prețul ridicat al gazului european și lipsa aprovizionării prin Ucraina au făcut direcția turcească să devină și mai importantă pentru UE.

„Prețurile ridicate ale gazului au devenit o problemă majoră pentru UE, iar poziția Turciei este acum mult mai puternică”, a adăugat Tastan.

Pe fondul acestor tensiuni, prețul gazului european a atins un maxim de 48,7 euro/MWh, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023, iar stocurile de gaz în depozitele europene au scăzut rapid în urma vremii reci din decembrie-ianuarie, ajungând la 56,1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gaz #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan afirmă că nu a analizat în detaliu dosarul companiei aeriene Polaris, apărută recent pe piața din Republica Moldova. Din informațiile pe care le deține, operatorul ar fi identificat un avion mai vechi, contractat în regim de „wet lease”, cu care intenționează să efectueze zboruri de la Chișinău spre Sharm el-Sheikh. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, după ce șeful Guvernului a fost întrebat cine se află în spatele noului operator aerian.

„Recunosc că nu am examinat dosarul în foarte multe detalii. Din discuțiile scurte pe care le-am avut, înțeleg că au găsit un avion, un avion vechi, care este luat în așa-numitul «wet lease», în termenii industriei, și planifică să efectueze zboruri de la Chișinău la Sharm el-Sheikh. Aceasta este informația pe care o am”, a declarat Tofan.

În cadrul unui contract de tip „wet lease”, aeronava este oferită, de regulă, împreună cu echipajul, serviciile de mentenanță și asigurarea.

Premierul a recunoscut că nu s-a documentat suficient pentru a spune cine sunt proprietarii sau beneficiarii companiei Polaris. El a subliniat însă că autoritățile trebuie să monitorizeze mai atent întreaga piață aviatică, inclusiv operatorii noi.

„Nu am intrat în detalii ca să mă lămuresc cine sunt. În același timp, trebuie să ne uităm mult mai atent la ceea ce se întâmplă în aviația noastră. Sunt actori acolo care merită mai multă atenție, inclusiv cei noi care vin”, a afirmat șeful Executivului.

Tofan susține că toate companiile aeriene trebuie verificate după aceleași criterii, fără ca unii operatori să beneficieze de un tratament preferențial.

„Trebuie să ne uităm cu aceeași lupă la toți și să nu permitem ca cineva să fie tratat mai favorabil decât alții”, a conchis premierul.

La începutul lunii iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, declara că nu cunoaște cine se află în spatele companiei. El a precizat însă că autoritățile au solicitat dezvăluirea beneficiarului final al operatorului, iar compania are la dispoziție 90 de zile pentru a prezenta informațiile cerute de stat.

Potrivit informațiilor consultate anterior de BANI.MD, Polaris Aviation Group SRL este deținută în proporție de 50% de Anatolie Damașchin, în timp ce câte 25% revin lui Gicu Răducan, fiul ministrului Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, și lui Guram Gvedașvili, care exercită și funcția de administrator al companiei.