Fără o intervenție rapidă, Căile Ferate vor deveni un simbol al eșecului național! Cojuhari: facem apel la dialog

Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), a subliniat situația gravă de la Căile Ferate din Moldova (CFM) și a făcut un apel către sindicate și reprezentanții executivului să se așeze la masă și să găsească soluții concrete pentru a rezolva criza economică cu care se confruntă compania de stat.

„Nu am primit niciun fel de scrisoare de negocieri sau suport din partea Căii Ferate sau a altor autorități competente. Noi, în calitate de fondatori, am depus toate eforturile pentru îmbunătățirea situației și am căutat surse financiare pentru a acoperi salariile restante”, a afirmat Cojuhari, subliniind că APP este deschisă să susțină Căile Ferate, dar eforturile trebuie să fie comune și nu doar pe hârtie.

El a subliniat că există active în valoare de peste 100 de milioane de lei care pot fi valorificate pentru a genera venituri, dar acest proces nu a fost accelerat suficient.

„Avem locomotive vechi care nu vor mai fi utilizate și care sunt gajate sau nu, dar care ocupă spațiu, necesită pază și întreținere. Acestea pot fi vândute chiar și la metal uzat, iar procesul de licitație trebuie urgentat”, a precizat Cojuhari.

În plus, Cojuhari a atras atenția asupra problemelor legate de neutilizarea unor active imobiliare ale Căilor Ferate, care ar putea fi date în locațiune și aduce venituri suplimentare. „Am solicitat de mai multe ori să grăbiți acest proces. Există cereri, dar licitațiile nu sunt demarate”, a adăugat el.

Referitor la salariile restante ale angajaților Căilor Ferate, Cojuhari a menționat că cifra este de aproximativ 190 de milioane de lei, iar în acest context a subliniat necesitatea ca statul să își îndeplinească obligațiile legale de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare.

„Este esențial ca autoritățile și toți actorii implicați să pună laolaltă eforturi pentru a găsi soluții reale. Codul feroviar prevede că statul trebuie să compenseze întreținerea Căilor Ferate. Dacă nu vom acționa împreună și eficient, riscul de colaps al acestui sector este iminent”, a încheiat Cojuhari.

În ceea ce privește tarifele pentru transportul de pasageri, Cojuhari a menționat că acestea au fost ajustate conform procedurilor legale, iar noile tarife pentru călătoriile pe direcția Chișinău – Ungheni vor varia între 14 și 170 de lei, în funcție de locul și tipul de vagon. De asemenea, au început să fie aprobate și noile tarife pentru transportul de marfă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.