Fără o intervenție rapidă, Căile Ferate vor deveni un simbol al eșecului național! Cojuhari: facem apel la dialog

Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), a subliniat situația gravă de la Căile Ferate din Moldova (CFM) și a făcut un apel către sindicate și reprezentanții executivului să se așeze la masă și să găsească soluții concrete pentru a rezolva criza economică cu care se confruntă compania de stat.

„Nu am primit niciun fel de scrisoare de negocieri sau suport din partea Căii Ferate sau a altor autorități competente. Noi, în calitate de fondatori, am depus toate eforturile pentru îmbunătățirea situației și am căutat surse financiare pentru a acoperi salariile restante”, a afirmat Cojuhari, subliniind că APP este deschisă să susțină Căile Ferate, dar eforturile trebuie să fie comune și nu doar pe hârtie.

El a subliniat că există active în valoare de peste 100 de milioane de lei care pot fi valorificate pentru a genera venituri, dar acest proces nu a fost accelerat suficient.

„Avem locomotive vechi care nu vor mai fi utilizate și care sunt gajate sau nu, dar care ocupă spațiu, necesită pază și întreținere. Acestea pot fi vândute chiar și la metal uzat, iar procesul de licitație trebuie urgentat”, a precizat Cojuhari.

În plus, Cojuhari a atras atenția asupra problemelor legate de neutilizarea unor active imobiliare ale Căilor Ferate, care ar putea fi date în locațiune și aduce venituri suplimentare. „Am solicitat de mai multe ori să grăbiți acest proces. Există cereri, dar licitațiile nu sunt demarate”, a adăugat el.

Referitor la salariile restante ale angajaților Căilor Ferate, Cojuhari a menționat că cifra este de aproximativ 190 de milioane de lei, iar în acest context a subliniat necesitatea ca statul să își îndeplinească obligațiile legale de a finanța întreținerea infrastructurii feroviare.

„Este esențial ca autoritățile și toți actorii implicați să pună laolaltă eforturi pentru a găsi soluții reale. Codul feroviar prevede că statul trebuie să compenseze întreținerea Căilor Ferate. Dacă nu vom acționa împreună și eficient, riscul de colaps al acestui sector este iminent”, a încheiat Cojuhari.

În ceea ce privește tarifele pentru transportul de pasageri, Cojuhari a menționat că acestea au fost ajustate conform procedurilor legale, iar noile tarife pentru călătoriile pe direcția Chișinău – Ungheni vor varia între 14 și 170 de lei, în funcție de locul și tipul de vagon. De asemenea, au început să fie aprobate și noile tarife pentru transportul de marfă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#restanțe #CFM #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.