Medicii sunt legați de mâini! Protocoale clinice fără medicamente pe piața moldovenească

Numărul medicamentelor autorizate în Republica Moldova a înregistrat o dinamică descendentă în perioada 2019-2022, conform datelor Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), citate de Ministerul Sănătății. Deși s-au remarcat evoluții pozitive începând cu 2022, problema accesului la medicamente esențiale rămâne acută.

Conform legislației în vigoare, medicamentele neautorizate nu pot fi utilizate în practica medicală. Această restricție devine problematică în condițiile în care anumite tratamente recomandate în ghidurile și protocoalele clinice naționale nu sunt autorizate și, implicit, indisponibile pe piața farmaceutică locală.

„Medicii cunosc protocoalele, dar lipsa medicamentelor le limitează aplicarea tratamentelor eficiente,” constată Ministerul Sănătății.

Numărul redus de producători pentru anumite denumiri comune internaționale (DCI) a crescut riscurile de discontinuitate a stocurilor. De exemplu, doar 1-2 producători sunt activi pe piață pentru unele DCI, iar retragerea unuia dintre aceștia poate duce la lipsuri semnificative.

Conform datelor AMDM, în 2023, mai mulți producători importanți au retras produse de pe piața moldovenească, printre care:

KRKA, Novo mesto – 22 produse
GlaxoSmithKline Biologicals S.A. – 7 produse
IPSEN Consumer HealthCare – 7 produse
Takeda Austria – 7 produse
F.Hoffmann – La Roche, Ltd. – 6 produse

Producătorii au invocat mai multe motive, inclusiv optimizarea portofoliului sau lipsa interesului comercial, plafonarea rigidă a prețurilor, cererea redusă pe piața locală și transferul Certificatelor de Înregistrare către companii fără reprezentanță în Moldova.

Un alt aspect critic este lipsa ofertelor pentru medicamente în cadrul licitațiilor publice. În 2023, 63% dintre pozițiile fără oferte au fost medicamente esențiale, afectând direct activitatea instituțiilor medico-sanitare și calitatea actului medical.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicamente #piata #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.