Medicii sunt legați de mâini! Protocoale clinice fără medicamente pe piața moldovenească

Numărul medicamentelor autorizate în Republica Moldova a înregistrat o dinamică descendentă în perioada 2019-2022, conform datelor Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), citate de Ministerul Sănătății. Deși s-au remarcat evoluții pozitive începând cu 2022, problema accesului la medicamente esențiale rămâne acută.

Conform legislației în vigoare, medicamentele neautorizate nu pot fi utilizate în practica medicală. Această restricție devine problematică în condițiile în care anumite tratamente recomandate în ghidurile și protocoalele clinice naționale nu sunt autorizate și, implicit, indisponibile pe piața farmaceutică locală.

„Medicii cunosc protocoalele, dar lipsa medicamentelor le limitează aplicarea tratamentelor eficiente,” constată Ministerul Sănătății.

Numărul redus de producători pentru anumite denumiri comune internaționale (DCI) a crescut riscurile de discontinuitate a stocurilor. De exemplu, doar 1-2 producători sunt activi pe piață pentru unele DCI, iar retragerea unuia dintre aceștia poate duce la lipsuri semnificative.

Conform datelor AMDM, în 2023, mai mulți producători importanți au retras produse de pe piața moldovenească, printre care:

KRKA, Novo mesto – 22 produse
GlaxoSmithKline Biologicals S.A. – 7 produse
IPSEN Consumer HealthCare – 7 produse
Takeda Austria – 7 produse
F.Hoffmann – La Roche, Ltd. – 6 produse

Producătorii au invocat mai multe motive, inclusiv optimizarea portofoliului sau lipsa interesului comercial, plafonarea rigidă a prețurilor, cererea redusă pe piața locală și transferul Certificatelor de Înregistrare către companii fără reprezentanță în Moldova.

Un alt aspect critic este lipsa ofertelor pentru medicamente în cadrul licitațiilor publice. În 2023, 63% dintre pozițiile fără oferte au fost medicamente esențiale, afectând direct activitatea instituțiilor medico-sanitare și calitatea actului medical.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicamente #piata #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor vrea crearea unei noi funcții de secretar de stat, responsabil de domeniul digitalizării, dar și instituirea Cabinetului Ministrului. Aceste prevederi se conțin într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de instituție.

Potrivit notei informative, noul secretar de stat va gestiona procesul de elaborare a politicilor de digitalizare în domeniu, de coordonare a proiectelor de modernizare tehnologică a sistemelor informaționale și va stabili direcțiile strategice de transformare digitală a proceselor, urmând totodată să asigure cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene și cu organismele financiare internaționale pentru implementarea agendei digitale.

Documentul menționează și instituirea Cabinetului Ministrului, cu statut de secție, precizând că „se impune necesitatea instituirii unei noi subdiviziuni, care să asigure consolidarea capacităților și gestionarea coerentă a activităților aflate în competența conducerii ministerului”.

Autorii proiectului mai notează că această structură „va asigura mecanismul coerent de comunicare eficientă cu subdiviziunile structurale ale ministerului, cu autoritățile administrative și instituțiile publice din subordine, în procesul de aplicare a deciziilor” și va contribui la „îmbunătățirea calității actului de guvernare și capacității de a răspunde prompt cerințelor mediului intern și extern”.

În urma modificărilor propuse, efectivul-limită al Ministerului Finanțelor ar urma să crească de la 362 la 367 de unități, iar numărul secretarilor de stat de la patru la cinci, impactul financiar fiind estimat la 2,1 mil. lei, începând cu anul 2026.