Acuzații grave: Dispoziția CSE, o încercare de a masca finanțarea regimului separatist

11 Feb. 2025, 09:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2025, 09:36 // Actual //  Ursu Victor

Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat acuzații grave în urma publicării dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) privind gestionarea gazelor naturale. Într-o postare publică, acesta a declarat că documentul este conceput astfel încât să evite evidențierea unor elemente esențiale și să permită perpetuarea unor acțiuni contrare intereselor naționale.

Slusari susține că dispoziția omite orice referire la compania MET și la firma din Dubai, despre care afirmă că ar aparține unui oligarh rus. De asemenea, documentul nu conține detalii despre tranzacția cu gazul ruso-ungaro-dubaiot sau despre modalitatea de plată. Alte aspecte esențiale, precum volumul zilnic de gaz permis, condiționările menționate de prim-ministru, situația industriei grele din Transnistria sau problematica deținuților politici și a punctelor de control, sunt complet ignorate.

În opinia lui Slusari, dispoziția CSE a fost redactată astfel încât să transfere responsabilitatea integrală către MoldovaGaz, permițând companiei să încheie contracte fără restricții clare. Acesta acuză guvernul că încearcă să-și spele mâinile și să redirecționeze eventualele consecințe juridice către concernul moldo-rus, în cazul unor investigații ulterioare.

Slusari atrage atenția că, prin aceste măsuri, se continuă finanțarea regimului separatist din stânga Nistrului, în special prin menținerea unor tarife simbolice pentru industria grea din regiune. Potrivit acestuia, Uzina Metalurgică din Râbnița și fabrica de ciment urmează să-și reia activitatea în zilele următoare, în timp ce tarifele aplicate rămân de cinci ori mai mici decât cele de pe malul drept.

Criticile lui Slusari vizează și modul în care premierul Dorin Recean a gestionat situația, acuzându-l de favorizarea președintelui MoldovaGaz, Vadim Ceban, și de redactarea unui document care să mascheze deciziile controversate. El afirmă că dispoziția a fost întocmită pentru a evita includerea oricăror elemente juridice ce ar putea atrage acuzații de încălcare a intereselor naționale.

Slusari și-a exprimat speranța că notele informative interne care au stat la baza dispoziției vor servi drept dovezi în viitoare anchete și a avertizat că actualele decizii ale guvernării vor fi investigate. „Internetul va memora declarațiile, iar adevărul va ieși la iveală,” a subliniat acesta, susținând că măsurile luate riscă să prejudicieze grav interesele Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.