Europa, pregătește portofelul!. Trump cere 3 trilioane de dolari pentru Ucraina și apărarea împotriva Rusiei

Fostul președinte american Donald Trump și reprezentanții administrației sale au subliniat în repetate rânduri că Europa va trebui să preia povara menținerii păcii în Ucraina și a apărării împotriva agresiunii ruse, în eventualitatea încheierii conflictului. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, cheltuielile necesare pentru sprijinirea Ucrainei și consolidarea forțelor armate ale Uniunii Europene ar putea ajunge la 3,1 trilioane de dolari în următorii 10 ani.

Sustinerea forțelor armate ucrainene pe această perioadă ar putea costa aproximativ 175 miliarde de dolari, în funcție de starea acestora la finalul conflictului și de teritoriul pe care vor trebui să-l protejeze. Totodată, o misiune de menținere a păcii, cu un contingent de 40.000 de soldați, ar implica cheltuieli de aproximativ 30 miliarde de dolari. Deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat trimiterea a 200.000 de militari europeni pentru a proteja granița de 1.000 km cu Rusia, experții consideră că o forță minimă de 100.000 de soldați ar fi necesară. Cu toate acestea, discuțiile actuale vizează un contingent de doar 40.000-50.000 de soldați, a căror formare și finanțare rămân o provocare.

Cea mai mare parte a fondurilor suplimentare ar fi direcționată către modernizarea și întărirea forțelor armate ale țărilor europene. Acest lucru ar presupune creșterea bugetului de apărare al statelor NATO din Europa de la 2% din PIB la 3,5%. Investițiile ar include rezerve de muniție, extinderea sistemelor de apărare antiaeriană, întărirea granițelor estice ale UE și pregătirea forțelor pentru desfășurări rapide.

Finanțarea acestor măsuri prin împrumuturi ar genera nevoi suplimentare de 2,7 trilioane de dolari pentru cele mai mari cinci state europene membre NATO în următorul deceniu, potrivit Bloomberg Economics.

Serviciile de informații militare din Danemarca au avertizat recent că Rusia ar putea ataca statele NATO în următorii cinci ani. De asemenea, Rusia dispune de un avantaj semnificativ în ceea ce privește efectivele militare, iar industria sa militară produce muniție și echipamente într-un ritm care depășește nevoile armatei sale în Ucraina, potrivit unui oficial european citat de Bloomberg.

Raportul „Military Balance” al Institutului Internațional de Studii Strategice arată că bugetul militar al Rusiei, ajustat pentru paritatea puterii de cumpărare, l-a depășit pe cel al UE, atingând 461,6 miliarde de dolari comparativ cu 457 miliarde de dolari.

Europa se confruntă astfel cu presiuni uriașe pentru a-și asuma un rol mai mare în asigurarea securității regionale și sprijinirea Ucrainei, în timp ce tensiunile cu Rusia continuă să escaladeze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#factura #razboi #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.