Creșterea prețurilor la apartamentele din Chișinău nu se oprește. Cum vor evolua costurile

Anul trecut pe piața imobiliară din Capitală au fost înregistrate trei recorduri. Prețul mediu pentru un metru pătrat pe piața secundară a trecut de 1000 de euro, iar al unui metru pătrat pe piața primară a depășit 1500 de euro. Totodată media unei ipoteci a fost de un milion de lei. Cifrele au fost anunțate în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV.

Analistul economic Veaceslav Ioniță a afirmat că în pofida creșterii prețurilor, tot mai mulți moldoveni își pot permite acum un apartament.

„Locuințele sunt astăzi mult mai accesibile decât acum 15 ani când pentru un apartament nou de 70 metri pătrați trebuia să lucrezi 55 de ani, iar acum doar 14 ani. Adică de patru ori mai puțin. Cei care își cumpără astăzi apartamente nici nu-și permiteau să viseze la o locuință în 2010. Anul trecut în Republica Moldova peste o sută de mii de persoane au avut salarii mai mari de o mie de euro pe lună. Acum zece ani, numărul acesta era de o sută de ori mai mic. Majoritatea acestor persoane locuiesc în Capitală”, a menționat analistul economic.

Nicolae Balaur, președintele Uniunii Agențiilor Imobiliare, a concretizat că acum sunt solicitate toate tipurile de locuințe, iar cele mai multe cereri se înregistrează în sectoarele Centru, Râșcani și Botanica.

„O cameră la periferia orașului ajunge să coste 35 de mii de euro. Aceste locuințe sunt pentru persoane care nu sunt eligibile la creditare și atunci ei recurg la ele cu speranța ca să le poată depune gaj daca vor accesa un credit. Prețul unui metru pătrat pentru un apartament în construcție este de 1400-1700 de euro, iar al unuia care este dat în exploatare trece de două mii de euro. În centrul Capitalei, prețul unui metru pătrat a depășit patru mii de euro și poate ajunge până la zece mii de euro”, a menționat Nicolae Balaur.

Invitații emisiunii „Consens Național” au mai declarat că prețurile la apartamente vor continua să crească odată cu creșterea salariilor. La această tendință mai contribuie scumpirea materialelor de construcție, precum și cererea care depășește oferta. Potrivit lor, o echilibrare între cerere și ofertă nu va duce la ieftinirea apartamentelor, ci doar va mai tempera din inflația de pe piața imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #piata #locuinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal