Trump cedează în fața lui Putin! Ucraina în stare de șoc, Europa îngrijorată

17 Feb. 2025, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2025, 11:39 // Actual //  Ursu Victor

Vladimir Putin se află într-o poziție favorabilă înaintea discuțiilor din Arabia Saudită, programate pentru marți, cu privire la încheierea războiului din Ucraina. Administrația lui Donald Trump a pus capăt izolării internaționale a președintelui rus, a distrus unitatea occidentală privind conflictul și a pus sub semnul întrebării cât de departe vor merge Statele Unite pentru a apăra Europa, semnalizând o schimbare dramatică în direcția Rusiei și o îndepărtare față de aliații tradiționali ai Americii, notează CNN.

Cu o serie de declarații contradictorii venite din partea colaboratorilor lui Trump, au fost alimentate temeri că președintele american ar putea accepta aproape orice acord cu Putin, chiar dacă acesta ar fi dezavantajos pentru Ucraina și pentru o Europă ale cărei granițe sunt din nou amenințate de expansionismul rus.

În ciuda cererii din partea Europei ca aceasta să participe activ la negocierile de pace, cu promisiuni de securitate și trupe ca parte din orice acord pentru a pune capăt războiului, Trump a semnalat că SUA ar putea exclude aliații europeni de la discuțiile pe tema Ucrainei. Franța a convocat luni o întâlnire de urgență cu liderii europeni pentru a discuta despre implicațiile acestui scenariu.

Președintele Trump a declarat duminică posibilitatea unei întâlniri „foarte curând” cu Putin și a subliniat eforturile pentru a ajunge la o pace între Rusia și Ucraina. De asemenea, a făcut o promisiune vagă că va fi implicat în discuțiile de pace, dar acest lucru a stârnit îngrijorări la Kiev, care a subliniat că nu va accepta niciun acord între SUA și Rusia fără a fi implicată direct în procesul de negociere.

Secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali americani au susținut că discuțiile din Arabia Saudită reprezintă doar un prim pas, iar în următoarele săptămâni se va stabili dacă negocierile sunt serioase. Însă, îngrijorările persistă, iar unele voci critice, precum ministrul polonez de externe Radek Sikorski, consideră că apelul telefonic al lui Trump cu Putin a „validat” liderul rus și a demoralizat Ucraina.

Strategia administrației Trump ar putea pune presiune pe liderii europeni pentru a crește cheltuielile pentru apărare și a juca un rol mai activ în cadrul NATO, un mesaj care a fost primit cu reticență de către unii. Totodată, Trump a atras atenția asupra unei posibile influențe crescute a Arabiei Saudite pe scena internațională, prin organizarea discuțiilor de pace, iar acest lucru ar putea schimba geopolitica Orientului Mijlociu.

În contextul acestor discuții, liderii europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia un acord cu Putin care să valideze invazia ilegală a Ucrainei și să impună acest acord Ucrainei. Dacă astfel de temeri se concretizează, ar putea avea consecințe serioase asupra credibilității Statelor Unite și asupra securității transatlantice pe termen lung.

Ministrul polonez Sikorski a subliniat că „credibilitatea Statelor Unite depinde de cum se va încheia acest război — nu doar administrația Trump, ci întreaga Americă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.