Petrol, grâu și aluminiu: Rusia își păstrează influența pe piața globală, în ciuda sancțiunilor

Revenirea mărfurilor rusești pe piața globală nu este o chestiune de „dacă”, ci de „când” și în ce condiții. Acest moment se apropie, însă ridicarea sancțiunilor de către Occident și normalizarea comerțului nu vor avea un impact atât de negativ asupra prețurilor pe cât pare la prima vedere, noteazî Bloomberg.

În contextul discuțiilor dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina, există două perspective concurente pe piață. Una susține că negocierile vor fi lungi și anevoioase, menținând sancțiunile în vigoare pentru luni sau chiar ani. Cealaltă sugerează că relaxarea sancțiunilor este iminentă.

Cea de-a doua ipoteză pare mai probabilă. În plus, ceea ce contează cu adevărat nu sunt sancțiunile în sine, ci aplicarea lor. După evenimentele recente, este greu de crezut că Trezoreria SUA va prioritiza supravegherea exporturilor rusești de petrol, că diplomații americani vor continua să convingă țările asiatice să evite mărfurile din Rusia sau că administrația de la Casa Albă nu dorește revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă. Regimul sancțiunilor se clatină – poate nu legal, dar cu siguranță în practică.

Miza este enormă. Rusia este o superputere a mărfurilor, situându-se printre primele cinci locuri la nivel global în piețe precum petrolul, aluminiul și grâul și fiind un furnizor-cheie pentru vecinii săi. Înainte de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, care a perturbat fluxurile comerciale în 2022, Rusia furniza Europei 25% din petrol, 50% din cărbune și aproape 40% din gaz.

Războiul a răsturnat comerțul, dar producția de mărfuri a Rusiei nu s-a schimbat semnificativ. În unele cazuri, producția este chiar mai mare decât în 2021.

Aceasta s-a întâmplat, parțial, intenționat. Washingtonul, Londra și Bruxellesul s-au confruntat cu o alegere dificilă: să embargheze mărfurile rusești, asumându-și o inflație galopantă, sau să permită continuarea comerțului, finanțând indirect Kremlinul în războiul său împotriva Ucrainei. În schimb, au adoptat o cale imposibilă: impunerea de sancțiuni, dar cu suficiente lacune pentru a permite continuarea fluxului comercial.

Astfel, ridicarea sancțiunilor nu ar reduce prețurile – cel puțin nu pe termen scurt. De exemplu, în cazul petrolului, producția de țiței rusesc nu este limitată de sancțiunile occidentale, ci de deciziile sale ca membru al cartelului OPEC+. În prezent, producția de petrol rusesc este de aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi, comparativ cu 10,6 milioane în 2021. Totuși, producția altor membri importanți ai OPEC+, precum Arabia Saudită, a scăzut într-o proporție similară, dacă nu chiar mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la împlinirea a trei ani de la invadarea Ucrainei. Printre noile măsuri, 13 bănci rusești au fost deconectate de la sistemul internațional SWIFT. Deși numele acestora nu au fost dezvăluite, Comisia Europeană a precizat că este vorba despre „bănci regionale importante pentru sistemul financiar și bancar rus”. De asemenea, pentru prima dată, UE a impus interdicții asupra tranzacțiilor cu instituții financiare și de credit înregistrate în afacerea Rusiei, care utilizează Sistemul de Transfer al Informațiilor Financiare (SPFS) al Băncii Centrale a Rusiei.

În plus, Uniunea Europeană a interzis importul de aluminiu primar din Rusia, măsura urmând să intre în vigoare peste un an. În perioada de tranziție, statele UE vor putea achiziționa până la 275.000 de tone de aluminiu din Rusia. Totodată, UE a adăugat alte 74 de nave, majoritatea petrolierelor, pe lista neagră a „flotei ascunse” a Kremlinului. În total, 153 de nave sunt acum sub sancțiuni europene.

De asemenea, Uniunea Europeană a interzis operațiunile cu porturi și aeroporturi rusești utilizate pentru ocolirea plafonului de prețuri la petrol și pentru transportul de componente pentru drone și rachete.

În continuare, UE a inclus în lista neagră 48 de persoane fizice și 35 de entități juridice „responsabile pentru acțiuni ce amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”. Sancțiunile vizează și 53 de companii din India, Kazahstan, China, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Turcia și Uzbekistan, implicate în ocolirea restricțiilor comerciale și achiziționarea de produse sensibile.

În plus, Uniunea Europeană a interzis livrările de software, echipamente și tehnologii destinate extracției de petrol și gaze în Rusia. Aceleași restricții au fost aplicate și pentru consolele de jocuri, folosite pentru controlul dronelor. De asemenea, a fost extinsă lista substanțelor interzise pentru export în Rusia, inclusiv precursori chimici, crom și diverse produse utilizate în industria de apărare.

Uniunea Europeană a interzis și difuzarea a opt canale de televiziune rusești, printre care EADaily, Lenta, NewsFront, RuBaltic, SouthFront, „Fondul de cultură strategică” și „Steaua Roșie”. Acestea sunt acuzate că au avut un rol important în sprijinirea și propagarea războiului agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și în destabilizarea țărilor vecine și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Comentând aceste noi sancțiuni, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că, în contextul negocierilor de pace, trebuie „să plasăm Ucraina într-o poziție cât mai puternică”, iar „sancțiunile oferă pârghii de presiune”. „Deja trei ani, Rusia bombardează neobosit Ucraina, încercând să cucerească teritorii străine… Nu există niciun dubiu cine este agresorul, cine trebuie să plătească și să răspundă pentru acest război”, a încheiat Kallas.