Petrol, grâu și aluminiu: Rusia își păstrează influența pe piața globală, în ciuda sancțiunilor

24 Feb. 2025, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Feb. 2025, 09:31 // Actual //  Ursu Victor

Revenirea mărfurilor rusești pe piața globală nu este o chestiune de „dacă”, ci de „când” și în ce condiții. Acest moment se apropie, însă ridicarea sancțiunilor de către Occident și normalizarea comerțului nu vor avea un impact atât de negativ asupra prețurilor pe cât pare la prima vedere, noteazî Bloomberg.

În contextul discuțiilor dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina, există două perspective concurente pe piață. Una susține că negocierile vor fi lungi și anevoioase, menținând sancțiunile în vigoare pentru luni sau chiar ani. Cealaltă sugerează că relaxarea sancțiunilor este iminentă.

Cea de-a doua ipoteză pare mai probabilă. În plus, ceea ce contează cu adevărat nu sunt sancțiunile în sine, ci aplicarea lor. După evenimentele recente, este greu de crezut că Trezoreria SUA va prioritiza supravegherea exporturilor rusești de petrol, că diplomații americani vor continua să convingă țările asiatice să evite mărfurile din Rusia sau că administrația de la Casa Albă nu dorește revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă. Regimul sancțiunilor se clatină – poate nu legal, dar cu siguranță în practică.

Miza este enormă. Rusia este o superputere a mărfurilor, situându-se printre primele cinci locuri la nivel global în piețe precum petrolul, aluminiul și grâul și fiind un furnizor-cheie pentru vecinii săi. Înainte de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, care a perturbat fluxurile comerciale în 2022, Rusia furniza Europei 25% din petrol, 50% din cărbune și aproape 40% din gaz.

Războiul a răsturnat comerțul, dar producția de mărfuri a Rusiei nu s-a schimbat semnificativ. În unele cazuri, producția este chiar mai mare decât în 2021.

Aceasta s-a întâmplat, parțial, intenționat. Washingtonul, Londra și Bruxellesul s-au confruntat cu o alegere dificilă: să embargheze mărfurile rusești, asumându-și o inflație galopantă, sau să permită continuarea comerțului, finanțând indirect Kremlinul în războiul său împotriva Ucrainei. În schimb, au adoptat o cale imposibilă: impunerea de sancțiuni, dar cu suficiente lacune pentru a permite continuarea fluxului comercial.

Astfel, ridicarea sancțiunilor nu ar reduce prețurile – cel puțin nu pe termen scurt. De exemplu, în cazul petrolului, producția de țiței rusesc nu este limitată de sancțiunile occidentale, ci de deciziile sale ca membru al cartelului OPEC+. În prezent, producția de petrol rusesc este de aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi, comparativ cu 10,6 milioane în 2021. Totuși, producția altor membri importanți ai OPEC+, precum Arabia Saudită, a scăzut într-o proporție similară, dacă nu chiar mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.