Petrol, grâu și aluminiu: Rusia își păstrează influența pe piața globală, în ciuda sancțiunilor

Revenirea mărfurilor rusești pe piața globală nu este o chestiune de „dacă”, ci de „când” și în ce condiții. Acest moment se apropie, însă ridicarea sancțiunilor de către Occident și normalizarea comerțului nu vor avea un impact atât de negativ asupra prețurilor pe cât pare la prima vedere, noteazî Bloomberg.

În contextul discuțiilor dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina, există două perspective concurente pe piață. Una susține că negocierile vor fi lungi și anevoioase, menținând sancțiunile în vigoare pentru luni sau chiar ani. Cealaltă sugerează că relaxarea sancțiunilor este iminentă.

Cea de-a doua ipoteză pare mai probabilă. În plus, ceea ce contează cu adevărat nu sunt sancțiunile în sine, ci aplicarea lor. După evenimentele recente, este greu de crezut că Trezoreria SUA va prioritiza supravegherea exporturilor rusești de petrol, că diplomații americani vor continua să convingă țările asiatice să evite mărfurile din Rusia sau că administrația de la Casa Albă nu dorește revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă. Regimul sancțiunilor se clatină – poate nu legal, dar cu siguranță în practică.

Miza este enormă. Rusia este o superputere a mărfurilor, situându-se printre primele cinci locuri la nivel global în piețe precum petrolul, aluminiul și grâul și fiind un furnizor-cheie pentru vecinii săi. Înainte de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, care a perturbat fluxurile comerciale în 2022, Rusia furniza Europei 25% din petrol, 50% din cărbune și aproape 40% din gaz.

Războiul a răsturnat comerțul, dar producția de mărfuri a Rusiei nu s-a schimbat semnificativ. În unele cazuri, producția este chiar mai mare decât în 2021.

Aceasta s-a întâmplat, parțial, intenționat. Washingtonul, Londra și Bruxellesul s-au confruntat cu o alegere dificilă: să embargheze mărfurile rusești, asumându-și o inflație galopantă, sau să permită continuarea comerțului, finanțând indirect Kremlinul în războiul său împotriva Ucrainei. În schimb, au adoptat o cale imposibilă: impunerea de sancțiuni, dar cu suficiente lacune pentru a permite continuarea fluxului comercial.

Astfel, ridicarea sancțiunilor nu ar reduce prețurile – cel puțin nu pe termen scurt. De exemplu, în cazul petrolului, producția de țiței rusesc nu este limitată de sancțiunile occidentale, ci de deciziile sale ca membru al cartelului OPEC+. În prezent, producția de petrol rusesc este de aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi, comparativ cu 10,6 milioane în 2021. Totuși, producția altor membri importanți ai OPEC+, precum Arabia Saudită, a scăzut într-o proporție similară, dacă nu chiar mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.