Petrol, grâu și aluminiu: Rusia își păstrează influența pe piața globală, în ciuda sancțiunilor

Revenirea mărfurilor rusești pe piața globală nu este o chestiune de „dacă”, ci de „când” și în ce condiții. Acest moment se apropie, însă ridicarea sancțiunilor de către Occident și normalizarea comerțului nu vor avea un impact atât de negativ asupra prețurilor pe cât pare la prima vedere, noteazî Bloomberg.

În contextul discuțiilor dintre SUA și Rusia privind războiul din Ucraina, există două perspective concurente pe piață. Una susține că negocierile vor fi lungi și anevoioase, menținând sancțiunile în vigoare pentru luni sau chiar ani. Cealaltă sugerează că relaxarea sancțiunilor este iminentă.

Cea de-a doua ipoteză pare mai probabilă. În plus, ceea ce contează cu adevărat nu sunt sancțiunile în sine, ci aplicarea lor. După evenimentele recente, este greu de crezut că Trezoreria SUA va prioritiza supravegherea exporturilor rusești de petrol, că diplomații americani vor continua să convingă țările asiatice să evite mărfurile din Rusia sau că administrația de la Casa Albă nu dorește revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă. Regimul sancțiunilor se clatină – poate nu legal, dar cu siguranță în practică.

Miza este enormă. Rusia este o superputere a mărfurilor, situându-se printre primele cinci locuri la nivel global în piețe precum petrolul, aluminiul și grâul și fiind un furnizor-cheie pentru vecinii săi. Înainte de invazia lui Vladimir Putin în Ucraina, care a perturbat fluxurile comerciale în 2022, Rusia furniza Europei 25% din petrol, 50% din cărbune și aproape 40% din gaz.

Războiul a răsturnat comerțul, dar producția de mărfuri a Rusiei nu s-a schimbat semnificativ. În unele cazuri, producția este chiar mai mare decât în 2021.

Aceasta s-a întâmplat, parțial, intenționat. Washingtonul, Londra și Bruxellesul s-au confruntat cu o alegere dificilă: să embargheze mărfurile rusești, asumându-și o inflație galopantă, sau să permită continuarea comerțului, finanțând indirect Kremlinul în războiul său împotriva Ucrainei. În schimb, au adoptat o cale imposibilă: impunerea de sancțiuni, dar cu suficiente lacune pentru a permite continuarea fluxului comercial.

Astfel, ridicarea sancțiunilor nu ar reduce prețurile – cel puțin nu pe termen scurt. De exemplu, în cazul petrolului, producția de țiței rusesc nu este limitată de sancțiunile occidentale, ci de deciziile sale ca membru al cartelului OPEC+. În prezent, producția de petrol rusesc este de aproximativ 9,7 milioane de barili pe zi, comparativ cu 10,6 milioane în 2021. Totuși, producția altor membri importanți ai OPEC+, precum Arabia Saudită, a scăzut într-o proporție similară, dacă nu chiar mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #petrol #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament