Primul tronson al Autostrăzii Unirii, în construcție: Drumul către Republica Moldova și Transilvania devine realitate

Lucrările la primul șantier al Autostrăzii Unirii (A8), pe Secțiunea 3 Leghin – Târgu Neamț (Moțca), au fost demarate la începutul lunii februarie. Aceasta marchează o etapă importantă pentru proiectul strategic ce urmărește conectarea Moldovei și Republicii Moldova de Transilvania și Europa.

Proiectul prevede construcția unui tronson de 29,9 km, care include 13 poduri, 11 pasaje, 2 viaducte, două noduri rutiere, 4 spații de servicii și un Centru de Întreținere și Coordonare. Durata de execuție este de 24 de luni, iar finalizarea este programată pentru sfârșitul anului 2026.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat că:

A fost delimitat coridorul expropriat necesar construcției.
Procesul de deminare a suprafeței șantierului a fost finalizat.
Organizările de șantier sunt în curs de realizare.
Se lucrează la drumurile de acces pentru zonele unde vor începe forajele pentru structuri.
Descărcarea arheologică este în desfășurare pentru cele 6 situri identificate pe traseu.
Se execută lucrări de decopertare vegetală pe corpul autostrăzii.

Valoarea contractului este de 1,56 miliarde lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Autostrada Unirii (A8) este un proiect prioritar, destinat să traverseze Carpații, asigurând legătura între Moldova, Republica Moldova, Transilvania și Europa, dar și cu Bucureștiul. „Prioritizăm această autostradă pentru a consolida infrastructura și pentru a dezvolta regiunea”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Acesta este primul dintre cele 13 loturi ale Autostrăzii Unirii care intră în execuție, marcând un pas crucial pentru modernizarea infrastructurii rutiere din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autostrada #constructie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.