Un sirian și directoarea unei companii de microfinanțare domină piața exporturilor de nuci din Republica Moldova

În 2022, Moldova a exportat 8.167.868 kg de miez de nucă, generând venituri de 896.273.336 de lei. În 2023, volumul exporturilor a scăzut la 7.492.319 kg, iar valoarea acestora s-a redus semnificativ la 649.461.983 de lei, ca urmare a diminuării prețurilor pe piața internațională. În 2024, declinul volumelor a continuat, ajungând la 7.328.676 kg, dar valoarea exporturilor a crescut ușor, atingând 692.835.448 de lei, constată Iurie Rija de la Asociația „Agroceriale”.

Importurile miezului de nucă au înregistrat o scădere constantă. În 2022, Moldova a importat 2.667.967 kg de miez de nucă, în valoare de 225.173.277 de lei. În 2023, volumele importate au scăzut la 1.737.335 kg, iar în 2024 la 1.375.859 kg, cu o valoare totală de 74.810.657 de lei. Această tendință indică o creștere a producției interne și o reducere a dependenței de importuri.

Prețul mediu de export al miezului de nucă a scăzut de la 117,4 lei/kg în 2022 la 95,5 lei/kg în 2023, dar a crescut ușor la 96,8 lei/kg în 2024. Prețul mediu de import a scăzut de la 149,7 lei/kg în 2022 la 104,7 lei/kg în 2024, reflectând ajustări ale cererii și ofertei pe piață.

Exporturile moldovenești al miezului de nucă au vizat 37 de țări, cele mai importante piețe fiind Germania, Franța și România. Germania a fost lider în volum (1.904.119,5 kg în 2024) și în valoare (176.051.857,4 lei). În schimb, importurile au fost dominate de Ucraina, care a furnizat 48% din totalul importurilor din perioada 2022-2024.

Exporturile au atins maxime sezoniere în lunile de iarnă, datorită cererii crescute pentru sărbători. Importurile au urmat un model similar, reflectând utilizarea miezului de nucă în industria alimentară.

Pe segmentul exportului, SC MAESTRO-NUT SRL deținută de sirianul Terek Rahmo, care a fost lider, cu 37,1% din volumul total exportat între 2022 și 2024, urmată de MONICOL SRL, cu 21,9% – controlată de Carmina Vicol, care este și administratoarea companiei de microfinanțare Primecapital. TN NUTS SRL deține 10,8% din totalul exporturilor. La import, aceeași companie SC MAESTRO-NUT SRL a dominat piața, contribuind cu 68% din totalul importurilor.

Deși Moldova rămâne un jucător important pe piața internațională a miezului de nucă, fluctuațiile prețurilor și volumelor indică necesitatea unei strategii de diversificare a piețelor și de creștere a competitivității. Totodată, reducerea importurilor sugerează un potențial pentru consolidarea industriei interne.

#nuci #import #export #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.