SUA pregătește un nou val de interdicții de călătorie: 41 de țări pe lista neagră

16 Mart. 2025, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Mart. 2025, 10:09 // Actual //  Ursu Victor

Administrația Trump ia în considerare impunerea unor restricții extinse de călătorie pentru cetățenii din zeci de țări, ca parte a unui nou ordin executiv, potrivit unor surse familiare cu subiectul și unui memo intern consultat de Reuters.

Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a avertizat că lista țărilor vizate ar putea suferi modificări și că interdicțiile nu au fost încă aprobate oficial de administrație, inclusiv de secretarul de stat Marco Rubio. Documentul menționează un total de 41 de țări, împărțite în trei categorii:

Pentru următoarele țări, vizele ar putea fi complet interzise:

  • Afganistan
  • Cuba
  • Iran
  • Libia
  • Coreea de Nord
  • Somalia
  • Sudan
  • Siria
  • Venezuela
  • Yemen

2. Suspendare parțială a vizelor

Cetățenii acestor state ar putea întâmpina restricții pentru vize turistice, de studiu și alte categorii:

  • Eritreea
  • Haiti
  • Laos
  • Myanmar
  • Sudanul de Sud

3. Țări care riscă restricții dacă nu își remediază deficiențele

Statele de mai jos ar putea fi incluse pe lista neagră în cazul în care nu implementează reforme în sistemul lor de imigrare și securitate:

  • Angola
  • Antigua și Barbuda
  • Belarus
  • Benin
  • Bhutan
  • Burkina Faso
  • Cabo Verde
  • Cambodgia
  • Camerun
  • Ciad
  • Republica Democratică Congo
  • Dominica
  • Guineea Ecuatorială
  • Gambia
  • Liberia

Măsura face parte din strategia administrației Trump de a înăspri controlul asupra imigrației și de a reduce riscurile legate de securitate. Oficialii americani susțin că decizia finală nu a fost luată, iar lista țărilor vizate ar putea fi modificată în urma unor negocieri diplomatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.