Occidentul spune „Net” Rusiei! Marile companii refuză să revină pe piața controlată de Kremlin

15 Mart. 2025, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Mart. 2025, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În ciuda speculațiilor privind o revenire masivă a afacerilor occidentale în Rusia, pe fondul contactelor americano-ruse pe tema Ucrainei, marile companii care au părăsit țara nu confirmă aceste zvonuri. Potrivit publicației The Bell, care a contactat peste 60 de companii occidentale, niciuna dintre cele care au răspuns nu are intenția de a-și relua activitatea în Rusia.

Dintre cei care exclud categoric o revenire se numără producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, distribuitorul leton de electronice ELKO Group, gigantul telecom VEON, compania germană Henkel, holdingul olandez Ingka (proprietarul IKEA), producătorul auto japonez Nissan, retailerul francez de echipamente sportive Decathlon și grupul german de petrol și gaze Wintershall Dea.

Companiile afirmă că o eventuală întoarcere pe piața rusă ar fi posibilă doar în cazul unor „schimbări fundamentale și de lungă durată” în situația geopolitică. În plus, mai multe firme au menționat confiscarea activelor lor de către autoritățile ruse, considerată ilegală din punctul lor de vedere.

Reprezentanții Henkel au declarat că o eventuală răscumpărare a activelor din Rusia ar putea fi luată în considerare doar dacă se produc „schimbări fundamentale și de lungă durată în geopolitică”, însă, în prezent, nu există astfel de premise. Compania a subliniat că și-a „încheiat clar” activitatea în Rusia încă din 2022, după declanșarea invaziei din Ucraina.

O poziție similară a adoptat și Nissan, care a vândut afacerea sa din Rusia în 2022. „Pentru a reveni, este necesară o schimbare semnificativă a situației politice. Monitorizăm evenimentele, dar nu avem comentarii suplimentare în acest moment”, au transmis oficialii companiei.

În același timp, Wintershall Dea a precizat că se află în plin proces juridic împotriva Federației Ruse, încercând să-și protejeze interesele după exproprierea de facto a activelor sale.

Câteva companii au declarat că nu au planuri de revenire, dar continuă să supravegheze evoluțiile din Rusia. De exemplu:

Baker Hughes – compania petrolieră analizează situația, dar o decizie va depinde de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

Bosch – gigantul german are discuții cu „Gazprom Bîtovîe Sistemi”, dar fără a oferi detalii clare.
Otis – producătorul de lifturi consideră că este „prea devreme” pentru a lua în calcul revenirea pe piața rusă.
Peste 1.000 de companii, inclusiv McDonald’s și Mercedes-Benz, și-au închis operațiunile în Rusia după începutul războiului din 2022, fie vânzând activele, fie cedându-le conducerii locale. Unele firme și-au păstrat opțiunea de a răscumpăra afacerile, dar altele au fost forțate să le vândă sub presiunea statului rus.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia „poartă negocieri cu unele companii occidentale” privind o posibilă revenire a acestora pe piața locală. „Discuțiile se desfășoară într-un format confidențial, la inițiativa unor parteneri. Totul este calm, demn și se desfășoară cu respect reciproc și în interes comun”, a afirmat liderul de la Kremlin, fără a da detalii concrete.

Putin a adăugat că Rusia este deschisă pentru revenirea companiilor străine, dar nu le va oferi „preferații speciale”, subliniind că acestea nu pot aștepta tratament privilegiat.

Totuși, revenirea afacerilor occidentale în Rusia este complicată de restricțiile impuse de Kremlin. La sfârșitul lunii februarie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat că firmele din „țările neprietenoase” vor putea reveni pe piața rusă doar cu aprobarea unei comisii guvernamentale pentru investițiile străine.

Astfel, în ciuda dorinței declarate a Moscovei de a readuce capitalul occidental, marile corporații occidentale nu par dispuse să facă acest pas, invocând riscuri economice, juridice și geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!