Alertă financiară! BNM avertizează: riscul de contagiune poate zgudui sectorul bancar moldovenesc

Banca Națională a Moldovei (BNM) a publicat Raportul de Stabilitate Financiară pentru Trimestrul III 2024. În document a evidențiat riscurile de contagiune interbancară și vulnerabilitățile externe ale sectorului bancar autohton. Deși în prezent contagiunea directă între băncile moldovenești este scăzută, expunerea ridicată la băncile străine ar putea deveni un factor de risc semnificativ în cazul unor șocuri economice globale.

Potrivit raportului, băncile din Moldova au o concentrare ridicată a plasărilor interbancare în instituții financiare străine, în special în Germania, Franța, Spania, SUA și Austria. 86,5% din totalul plasărilor externe sunt concentrate în aceste jurisdicții, ceea ce expune sistemul bancar moldovenesc la riscuri externe, cum ar fi volatilitatea cursului valutar sau crizele financiare din aceste state.

BNM a efectuat mai multe simulări pentru a evalua impactul unui posibil faliment al băncilor străine unde sunt plasate fondurile moldovenești. Rezultatele arată că în cazul unui colaps bancar în Germania sau Franța, două bănci din Republica Moldova nu ar respecta pragul minim al fondurilor proprii de 10%, ceea ce le-ar vulnerabiliza în fața unei crize financiare internaționale.

Raportul arată că soldul total al plasărilor nete în sectorul bancar autohton este de doar 36,1 milioane de lei, adică doar 0,3% din soldul total al plasărilor nete. Aceasta indică un risc redus de contagiune între băncile moldovenești. Cu toate acestea, dependența de sistemul bancar internațional poate avea efecte în lanț, în cazul în care o bancă mare din UE sau SUA ar întâmpina probleme.

Pentru a reduce riscul de contagiune, BNM recomandă o diversificare mai mare a plasărilor interbancare și monitorizarea atentă a evoluțiilor economice internaționale. În plus, băncile din Republica Moldova trebuie să își consolideze rezervele de lichiditate și să fie pregătite pentru posibile turbulențe pe piețele externe.

Deși în prezent sistemul bancar moldovenesc este stabil, dependența de băncile străine ar putea deveni o vulnerabilitate majoră. În cazul unor șocuri financiare globale, impactul asupra Moldovei ar putea fi semnificativ, punând presiune pe lichiditatea și solvabilitatea unor instituții financiare locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.