Trădare economică? Exportăm floarea-soarelui ieftin și cumpărăm ulei scump

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de floarea-soarelui ca materie primă către Uniunea Europeană, însă înregistrează un declin istoric al procesării interne. Potrivit analizei prezentate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale, această tendință riscă să afecteze grav economia țării, transformând-o dintr-un producător agroindustrial într-un simplu furnizor de materie primă pentru alții.

În sezonul 2024/2025, Moldova a exportat 450 de mii de tone de floarea-soarelui, o creștere de 18% față de sezonul precedent și un avans colosal de 121% comparativ cu 2022/2023. Totuși, această performanță ascunde o problemă majoră: exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut cu 93%.

Dacă în sezonul trecut Moldova exporta 154.749 tone de ulei, acum această cifră s-a prăbușit la doar 11.574 tone. Aceeași tendință se observă și la șrotul de floarea-soarelui, un produs secundar al procesării: exporturile au scăzut de la 130.518 tone în 2023/2024 la doar 10.778 tone în 2024/2025.

Potrivit analizei lui Iurie Rija, această prăbușire a industriei de procesare are mai multe cauze:

Prețurile uleiului nu acoperă costurile de producție, iar marile uzine de procesare au fost nevoite să își sisteze activitatea.
România și Turcia au devenit principalii cumpărători de floarea-soarelui brută, profitând de prețurile favorabile din Moldova și procesând materia primă în propriile fabrici.

În timp ce Moldova își vinde materia primă, importurile de ulei de floarea-soarelui cresc rapid. În 2025, țara a importat 7.920 de tone de ulei, o creștere de 116% față de anul trecut. Mai mult, prețurile uleiului importat au crescut de la 19,82 lei/kg în februarie 2024 la 26,22 lei/kg în februarie 2025.

Astfel, Moldova se transformă într-un paradox economic: exportă semințe de floarea-soarelui la preț redus și cumpără înapoi produsul finit la prețuri ridicate.

Directorul Asociației Agrocereale avertizează că dacă această politică economică nu se schimbă urgent, Moldova va pierde definitiv industria de procesare a semințelor oleaginoase.

„Suntem într-o situație absurdă: avem producție, dar nu mai avem procesare. Exportăm materia primă în loc să producem valoare adăugată aici, în țară. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom deveni doar o piață de desfacere pentru alții, fără industrie proprie”, a declarat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea sorealui #ulei #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proporția tinerilor din categoria NEET (care nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri de formare profesională) a fost de 26,0% din totalul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-34 ani, marcând o scădere de 2,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă din 2023. În cifre absolute, acest grup însumează 139.500 de tineri, dintre care majoritatea sunt femei (63,8%), arată datele Biroului Național de Statistică.

31,5% dintre tineri nu sunt angajați, dar urmează un nivel de educație sau un curs de formare profesională (+3,6 p.p. față de 2023).
35,3% sunt angajați, dar nu urmează nicio formă de educație (+0,2 p.p.).
Doar 3,0% dintre tineri combină studiile cu un loc de muncă.

Tinerii plecați peste hotare la muncă sau în căutare de lucru pentru perioade scurte (sub un an) reprezintă 4,2% din total, înregistrând o scădere de 1,7 p.p. față de 2023. Cea mai mare pondere a acestei categorii se află în grupa de 25-29 de ani (5,3%).

Datele BNS arată că în rândul tinerilor NEET de 15-34 ani, cei mai mulți sunt femei care îngrijesc de familie (38,6%), în timp ce bărbații domină categoria celor care au plecat sau intenționează să plece la muncă peste hotare (până la 60,1%).

Tinerii de 15-19 ani sunt cel mai implicați în educație (89,4%), însă pe măsură ce vârsta crește, procentul acestora scade drastic, ajungând la doar 3,1% pentru cei de 25-29 ani.