Colosul pe picioare de lut: criza economică bate la ușa Rusiei

18 Mart. 2025, 13:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Mart. 2025, 13:16 // Actual //  Ursu Victor

Economia Rusiei se confruntă cu riscuri majore, pe fondul dezechilibrelor economice în creștere și al impactului sancțiunilor internaționale, potrivit unui raport al Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE). Documentul analizează modul în care războiul împotriva Ucrainei a transformat economia rusă și subliniază că datele oficiale trebuie tratate cu precauție, deoarece sunt parte a propagandei de război.

Dezechilibre economice și inflație subestimată

Potrivit raportului, politica economică a Rusiei a devenit tot mai incoerentă, combinând stimulente fiscale cu măsuri monetare restrictive. Rezultatul este o inflație mult mai mare decât cea raportată oficial, în timp ce creșterea economică reală este mult sub cifrele furnizate de autorități. În plus, sistemul financiar se confruntă cu probleme tot mai mari, iar sprijinul acordat sectorului imobiliar prin subvenții mascate riscă să genereze o criză.

Sancțiunile și impactul asupra rezervelor financiare

Raportul arată că sancțiunile impuse de statele occidentale au redus semnificativ veniturile Rusiei din exporturi, în special din vânzarea de petrol. În timp ce Rusia a reușit să redirecționeze unele exporturi către piețele asiatice, prețul redus pe care îl obține pentru petrol limitează capacitatea sa de a finanța bugetul de stat. Experții estimează că rezervele financiare ale Rusiei, utilizate pentru a susține cheltuielile de război, ar putea fi epuizate într-un an, ceea ce ar forța Banca Centrală să relaxeze politica monetară sau chiar să finanțeze deficitul prin tipărirea de bani, cu efecte grave asupra inflației și cursului de schimb.

Dependența de prețul petrolului – un factor critic

Raportul subliniază că economia Rusiei a fost, de-a lungul decadelor, puternic influențată de prețul petrolului, acesta fiind un determinant-cheie pentru veniturile în valută, cursul de schimb, inflație și creșterea economică. Orice scădere semnificativă a prețului petrolului pe piețele internaționale ar putea accelera o criză economică profundă.

Concluzii: Perspective sumbre pentru economia rusă

Analiza SITE evidențiază că, deși o criză economică totală nu este iminentă, riscurile pentru economia rusă cresc semnificativ. În următorii ani, dezechilibrele acumulate, scăderea veniturilor din exporturi și restricțiile impuse de sancțiuni ar putea împinge Rusia într-o recesiune severă. În plus, presiunile asupra bugetului de stat vor forța guvernul să ia măsuri dure, care ar putea afecta și mai mult populația și mediul de afaceri.

Raportul recomandă ca politicile occidentale să se concentreze pe limitarea resurselor financiare ale Rusiei, în special prin sancțiuni care vizează exporturile energetice și accesul la tehnologie, pentru a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!