Manipulare energetică! O parte din gazul importat în Transnistria este direcționat în industrie - confirmă Krasnoselski

Liderul nerecuscutei regiuni din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselsky, a confirmat într-un interviu pentru RIA Novosti că o parte din gazul importat în regiune este direcționată către sectorul industrial. Potrivit declarațiilor sale, în prezent, Transnistria primește zilnic 3 milioane de metri cubi de gaz.

„Această cantitate este suficientă pentru consumul casnic, pentru producerea de energie electrică la termocentrala din Nistru, pentru consumul în Transnistria și parțial pentru industrie”, a afirmat Krasnoselsky.

În plus, la începutul lunii martie, mass-media a raportat că la MMZ se desfășoară lucrări pregătitoare pentru reluarea producției de laminat. Până atunci, a fost restabilită alimentarea cu apă în sistemele de răcire, iar întreprinderea dispune de 10.000 de tone de semifabricate din oțel provenite din Kryvyi Rih. Lansarea producției era planificată în timpul nopții, pentru a minimiza impactul asupra sistemului energetic.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă a comentat anterior situația, menționând că, dacă reluarea producției se confirmă, Chișinău intenționează să impună taxe suplimentare întreprinderilor implicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#krasnoselski #industrie #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.