Țara în care se muncește doar până la 12:30 și se stă o zi acasă pentru fiecare zi lucrată

Guvernul venezuelean a decis să reducă programul de muncă al funcționarilor publici începând cu luni, 24 martie 2025, pentru o perioadă de șase săptămâni, ca răspuns la o „urgență climatică” ce afectează nivelul apei din principalele baraje hidroelectrice ale țării.

Măsura vine în contextul scăderii accentuate a nivelului apei în barajul Guri, care produce aproximativ 80% din energia electrică a țării. Potrivit autorităților de la Caracas, temperaturile ridicate provocate de schimbările climatice au dus la reducerea debitului râurilor care alimentează centralele hidroelectrice.

„Din cauza urgenței climatice care a dus la o creștere a temperaturilor în întreaga lume, ne confruntăm cu un eveniment meteorologic care afectează nivelul de apă din rezervoarele ce produc electricitate în regiune”, se arată într-un comunicat oficial emis de guvern.

Concret, programul de muncă va fi redus zilnic între orele 8:00 – 12:30, iar funcționarii vor beneficia de o zi liberă pentru fiecare zi lucrată, ceea ce va limita funcționarea administrației publice la doar trei zile pe săptămână. De la această măsură vor fi exceptate instituțiile ce oferă servicii esențiale.

Totodată, autoritățile au făcut apel la populație să susțină eforturile de economisire a energiei, ajustând temperatura aparatelor de aer condiționat la 23°C, folosind lumina naturală și deconectând echipamentele electrice atunci când nu sunt utilizate.

Aceasta nu este prima inițiativă de acest fel în Venezuela. Măsuri similare au fost implementate în 2016, 2018 și 2019, când seceta și deficiențele din sistemul energetic au forțat guvernul să reducă programul de muncă și să suspende cursurile școlare.

Deși Venezuela este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, raționalizarea energiei este o realitate constantă în ultimele două decenii. Țara se confruntă cu sancțiuni internaționale, o criză economică profundă și o rețea energetică fragilă, afectată de lipsa de investiții și mentenanță. Între 2019 și 2024, Venezuela a trecut prin mai multe pene de curent de proporții, autoritățile susținând că o parte dintre ele au fost cauzate de sabotaje deliberate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#program #munca #angajati #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania moldovenească „Manoli” se pregătește să lanseze unul dintre cele mai ambițioase proiecte imobiliare din Republica Moldova: construcția unui centru multifuncțional denumit „Grand Tower”, care va fi ridicat pe locul actualului centru comercial „Grand Hall”. Cu o înălțime proiectată de 150 de metri și 35 de etaje, „Grand Tower” va deveni cea mai înaltă clădire din țară.

Potrivit publicației Logos Press, proiectul este realizat de compania de arhitectură ARD, condusă de arhitectul Gheorghe Telpiz, cunoscut pentru contribuțiile sale la peisajul urban al Capitalei. Telpiz a declarat că viitoarea construcție are potențialul de a deveni „cartea de vizită” a Chișinăului, atât din punct de vedere arhitectural, cât și ingineresc.

Într-o declarație oferită presei, omul de afaceri Mircea Baciu, considerat proprietarul neoficial al companiei „Manoli”, a confirmat că atât „Grand Hall”, cât și „Baby Hall” vor fi demolate pentru a face loc noii clădiri.

Oficial, compania „Manoli” este deținută de Olga Baciu, sora lui Mircea Baciu, cunoscut publicului drept proprietarul rețelei de magazine de electrocasnice Bomba.

Numele Olgăi Baciu a apărut și în contextul scandalului privind uzina „TOPAZ” din Chișinău, o întreprindere industrială aflată sub controlul unei companii ruse sancționate pentru legături cu industria militară a Federației Ruse. În februarie 2024, TOPAZ a fost declarată oficial în insolvență, la solicitarea firmei CPD-Industrial Grup SRL, deținută tot de Olga Baciu. Această companie, care închiria spații comerciale în incinta uzinei, este considerată unul dintre principalii candidați la preluarea terenului pe care se află TOPAZ.

Astfel, proiectul „Grand Tower” se profilează nu doar ca o investiție majoră în infrastructura Capitalei, ci și ca parte a unei strategii mai largi de consolidare a influenței imobiliare a familiei Baciu în Chișinău.