Țara în care se muncește doar până la 12:30 și se stă o zi acasă pentru fiecare zi lucrată

Guvernul venezuelean a decis să reducă programul de muncă al funcționarilor publici începând cu luni, 24 martie 2025, pentru o perioadă de șase săptămâni, ca răspuns la o „urgență climatică” ce afectează nivelul apei din principalele baraje hidroelectrice ale țării.

Măsura vine în contextul scăderii accentuate a nivelului apei în barajul Guri, care produce aproximativ 80% din energia electrică a țării. Potrivit autorităților de la Caracas, temperaturile ridicate provocate de schimbările climatice au dus la reducerea debitului râurilor care alimentează centralele hidroelectrice.

„Din cauza urgenței climatice care a dus la o creștere a temperaturilor în întreaga lume, ne confruntăm cu un eveniment meteorologic care afectează nivelul de apă din rezervoarele ce produc electricitate în regiune”, se arată într-un comunicat oficial emis de guvern.

Concret, programul de muncă va fi redus zilnic între orele 8:00 – 12:30, iar funcționarii vor beneficia de o zi liberă pentru fiecare zi lucrată, ceea ce va limita funcționarea administrației publice la doar trei zile pe săptămână. De la această măsură vor fi exceptate instituțiile ce oferă servicii esențiale.

Totodată, autoritățile au făcut apel la populație să susțină eforturile de economisire a energiei, ajustând temperatura aparatelor de aer condiționat la 23°C, folosind lumina naturală și deconectând echipamentele electrice atunci când nu sunt utilizate.

Aceasta nu este prima inițiativă de acest fel în Venezuela. Măsuri similare au fost implementate în 2016, 2018 și 2019, când seceta și deficiențele din sistemul energetic au forțat guvernul să reducă programul de muncă și să suspende cursurile școlare.

Deși Venezuela este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, raționalizarea energiei este o realitate constantă în ultimele două decenii. Țara se confruntă cu sancțiuni internaționale, o criză economică profundă și o rețea energetică fragilă, afectată de lipsa de investiții și mentenanță. Între 2019 și 2024, Venezuela a trecut prin mai multe pene de curent de proporții, autoritățile susținând că o parte dintre ele au fost cauzate de sabotaje deliberate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#program #munca #angajati #Venezuela

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.