S-a spart axa financiară transatlantică? Europa nu mai contează pe dolar

24 Mart. 2025, 12:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Mart. 2025, 12:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Oficiali de rang înalt din sectorul financiar-bancar al Uniunii Europene au început să analizeze, în mod informal, posibile alternative la finanțarea în dolari americani, ridicând semne de întrebare cu privire la reliabilitatea pe termen lung a Rezervei Federale a SUA (FED) ca furnizor de lichiditate în perioade de criză, informează Reuters, citând șase surse familiare cu discuțiile.

Deși nu există semnale oficiale că FED ar intenționa să-și încalce angajamentele, incertitudinile generate de anumite politici ale fostei administrații Trump au determinat oficialii europeni să își regândească dependența de backstop-ul oferit de banca centrală a SUA.

„Este foarte puțin probabil ca FED să nu ofere sprijin în dolari în situații de stres, dar e prima dată când oficiali europeni discută serios posibilitatea ca acest mecanism să nu mai fie garantat”, a spus una dintre sursele citate.
În forumuri și grupuri de lucru de la nivelul BCE și al autorităților europene de supraveghere, se discută scenarii ipotetice în care guvernul SUA ar putea pune presiune pe FED pentru a suspenda linia de finanțare în dolari pentru Europa, în eventualitatea unor tensiuni geopolitice sau economice.

Backstop-ul oferit de FED – mecanismul de sprijin în dolari în perioade de volatilitate – a fost un pilon al stabilității financiare internaționale. Acesta a fost folosit inclusiv în criza Credit Suisse din 2023, când FED a furnizat zeci de miliarde de dolari băncii centrale elvețiene, permițând evitarea unei crize de lichiditate ce amenința să destabilizeze sistemul financiar global.

Oficialii europeni analizează acum scenarii de criză în care o diminuare a cooperării transatlantice ar putea lăsa sistemul bancar european fără acces rapid la dolarul american, monedă-cheie în comerțul și finanțele globale. Deși discuțiile sunt în stadiu informal, tema este de așteptat să intre în agendele oficiale ale BCE și ale altor autorități financiare europene în viitorul apropiat.

Această evoluție semnalează o reconfigurare potențială a arhitecturii financiare globale, în care Europa își pune problema autonomiei strategice chiar și în ceea ce privește moneda de referință mondială – dolarul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Sept. 2026, 12:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Sept. 2026, 12:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sistemul medical din Republica Moldova se confruntă cu un deficit de cadre medicale, iar lipsa specialiștilor este resimțită mai ales în raioanele din sudul țării. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat, la emisiunea Obiectiv Comun de la TVR Moldova, că pentru anul 2026 este nevoie de 1.225 de lucrători medicali, cu 82% mai mult decât în 2020.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată în cazul medicilor de familie. Dacă în 2020 sistemul avea nevoie de 118 astfel de specialiști, în 2026 necesarul a ajuns la 251 de medici, ceea ce înseamnă o creștere de 112%.

„La moment, medicii de familie necesari pentru 2026 sunt 251 de specialiști. În 2020 au fost 118. Noi practic putem să vedem că necesitatea a crescut de 112%”, a declarat ministrul Sănătății la TVR Moldova.

Evoluția diferă însă de la o specialitate la alta. În terapia intensivă, necesarul pentru 2026 este de 102 specialiști, față de 158 în anul 2020. În schimb, la radiologie deficitul s-a accentuat puternic: necesarul a crescut de la 33 la 85 de specialiști, fiind de peste două ori și jumătate mai mare.

Potrivit lui Alexandru Gasnaș, problema nu ține doar de numărul total de medici și de personal medical disponibil, ci și de distribuirea inegală a acestora în teritoriu.

„Noi avem concentrații în capitală, în Chișinău, Bălți, dar anumite regiuni și anumite raioane, noi avem real un deficit de anumite specialități”, a explicat ministrul.

Cea mai dificilă situație este înregistrată în sudul Republicii Moldova. Întrebat care regiune este afectată cel mai puternic de lipsa cadrelor medicale, ministrul a indicat sudul țării.

Datele prezentate arată că presiunea asupra sistemului medical continuă să crească, în special în cazul unor specialități esențiale și în regiunile din afara marilor centre urbane.

În timp ce o parte a medicilor rămâne concentrată în Chișinău și Bălți, raioanele din sud se confruntă cu cele mai mari dificultăți în acoperirea posturilor vacante, iar necesarul total de personal medical a crescut cu 82% în doar șase ani.