Incendii, boli sau cutremure? Nu contează, important e să nu zgârii mașina. Asigurările auto „înghit” piața

Piața asigurărilor din Republica Moldova a continuat să crească în 2024, înregistrând o majorare de 10,7% a primelor brute subscrise față de anul precedent. Totodată, despăgubirile și indemnizațiile plătite de companiile de asigurări au crescut cu 25,3%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.

În termeni absoluți, în anul 2024 s-au încasat prime în valoare totală de 3,25 miliarde de lei, iar despăgubirile plătite au atins 1,28 miliarde de lei. Totuși, structura pieței arată o realitate deja bine cunoscută: moldovenii își asigură în continuare în primul rând mașinile, în detrimentul sănătății sau locuințelor.

Cele mai mari încasări au fost înregistrate la: asigurările de răspundere civilă auto (RCA) – 1,68 miliarde lei (cu 9,3% mai mult decât în 2023), asigurările facultative de autovehicule (CASCO) – 627,3 milioane lei (+12,7%).

În comparație, asigurările de sănătate au generat prime de doar 155,4 milioane lei, iar asigurările de locuință și bunuri (inclusiv incendii și calamități) – 382,7 milioane lei. Chiar dacă valoarea acestora este în creștere, ele rămân cu mult în urma asigurărilor auto.

Despăgubirile plătite confirmă aceeași tendință: pentru RCA au fost achitate 632,2 milioane lei, pentru CASCO – 324 milioane lei,
în timp ce pentru sănătate s-au plătit 84,7 milioane lei, iar pentru bunuri – 171,6 milioane lei.

În ciuda creșterii generale a veniturilor din activitatea de asigurare (+18,7%), profitul companiilor până la impozitare s-a redus cu 19,6%, ajungând la 349,5 milioane lei. Asta în timp ce cheltuielile au crescut mai rapid decât veniturile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#RCA #asigurări #casa #sanatate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.