Rusia a „stropit” vinul european cu taxe! Importurile din UE s-au înjumătățit

Importurile de vin din țările Uniunii Europene în Rusia au fost în scădere în luna ianuarie 2025, ca urmare a introducerii de către guvernul rus a unor taxe vamale majorate pentru produsele provenite din „țări neprietenoase”. Potrivit datelor Eurostat, citate de RIA Novosti, în ianuarie au fost importate doar 6.500 de tone de vin, față de 13.300 de tone în aceeași lună a anului trecut — o scădere de peste 50%.

Valoarea totală a vinului livrat s-a redus cu aproape 40%, ajungând la 25,3 milioane de euro, față de 41,2 milioane de euro în ianuarie 2024.

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în cazul Italiei, care a fost unul din principalii furnizori de vin european pentru Rusia: exporturile au scăzut de 2,9 ori, până la 2.300 de tone. Importurile din Germania s-au redus cu mai mult de jumătate, la 543 tone, iar cele din Spania — la 438 tone. Polonia a vândut Rusiei 683 de tone, cu 1,8 ori mai puțin decât în urmă cu un an, iar Portugalia a redus livrările cu 1,4 ori, până la 713 tone.

Pe de altă parte, câteva state europene au crescut exporturile către Rusia. Franța a majorat livrările cu peste 40%, atingând 119 tone în ianuarie, iar Letonia a crescut cu 7,3%, până la 191 tone. Bulgaria, care în ianuarie anul trecut nu exportase deloc vin în Rusia, a livrat acum 27 de tone.

În contextul războiului din Ucraina, Rusia a majorat de mai multe ori taxele vamale pentru vinurile din statele considerate „neprietenoase”. În iulie 2023, taxa vamală a crescut de la 12,5% la 20% din valoarea produsului (dar nu mai puțin de 1,5 dolari/litru), iar în august 2024 – la 25%, cu un minim de 2 dolari/litru.

Per ansamblu, în anul 2024, importurile de vin din UE în Rusia au scăzut cu o treime, până la 160.600 de tone, în valoare de 532 milioane de euro.

Ca efect, între februarie 2024 și februarie 2025, prețul vinurilor importate pe piața rusă a crescut în medie cu 40%, potrivit datelor companiei de distribuție Fort, citate de Kommersant. Potrivit directorului executiv al companiei, Alexander Lipilin, pe rafturile magazinelor din Rusia aproape că nu se mai găsesc vinuri din țări „neprietenoase” sub 1.000 de ruble sticla.

Ca reacție, importatorii ruși s-au reorientat către piețe din afara Uniunii Europene. Fort a crescut importurile din Chile, Argentina și Africa de Sud cu 30%, unde taxa de import este menținută la 12,5%. De asemenea, compania a început colaborarea cu furnizori din Turcia, Grecia, Siria și Cipru.

Grupul Ladoga, un alt mare distribuitor de băuturi alcoolice în Rusia, a raportat scumpiri ale vinurilor importate între 10% și 50%, cele mai mari creșteri fiind pentru vinurile din țările „neprietenoase”. Totodată, vânzările de vinuri din America Latină au crescut cu 55,8%, iar cele din Georgia, cu 6,4%. Dacă în 2023 trei țări UE (Italia, Spania și Franța) se aflau în topul furnizorilor Ladoga, în 2024 au rămas doar Italia și Spania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #import #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.